OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- M. Eminescu, interzis minorilor. Joia trecuta (12 ianuarie), in Club A, s-a desfasurat prima editie din 2006 a Poeticilor cotidianului. Cu aceasta ocazie, scriitorul Razvan Tupa, prezentatorul Poeticilor cotidianului, a citit citeva dintre poeziile licentioase – multe dintre ele preluari din folclor sau interpretari ale unor motive populare – ale lui Mihai Eminescu. Daca Povestea povestilor a lui Ion Creanga este foarte cunoscuta, cel putin din auzite, versurile licentioase ale lui Eminescu fie au aparut in varianta prescurtata in Opere, fie nu au fost deloc publicate.

- Scriitorul Jean Jauniaux in Romania. Cu ocazia publicarii in limba romana a culegerii sale de nuvele Marea Arca (La grande Arche), aparuta la Editura Fides din Iasi, in traducerea Petrutei Spinu, scriitorul din Bruxelles Jean Jauniaux a facut o vizita la Bucuresti si la Iasi, intre 12 si 15 ianuarie. Pe 12 ianuarie, la Centrul de Studii Francofone al Universitatii din Bucuresti, el a sustinut o conferinta avind ca tema creatia literara a nuvelei. Romanul Les Mots de Maud de acelasi autor a fost tradus de curind in limba romana, traducatoare fiind, de asemenea, Petruta Spanu, si va aparea in curind la Editura Fides.

- Recital de chitara la Ateneul Roman. Maxim Belciug, unul dintre cei mai valorosi chitaristi contemporani, a inceput simbata, 14 ianuarie, la Sala Mica a Ateneului, seria celor patru recitaluri intitulata Chitara bate toba. Istorie si geografie. Acompaniat de Gabriela Fara, percutionista a Filarmonicii „George Enescu“ din Bucuresti, Belciug a interpretat muzica renascentista pentru chitara. Cele patru recitaluri reprezinta, dupa Maxim Belciug, „o incursiune in istoria si geografia acestui instrument, pe care H. Berlioz il considera o «mica orchestra»“. Chitaristul a sustinut recitaluri pe scene din tara si din strainatate, avind un vast repertoriu, de la muzica Renasterii sau baroc, trecind prin clasicism si romantism, pina la muzica secolului al XX-lea. Celelalte trei recitaluri vor avea loc, tot la Ateneul Roman, in zilele de 28 ianuarie (muzica baroca), 11 februarie (muzica latino-americana), respectiv 11 martie (muzica spaniola).

- Expozitie de arta Legenda familiei. La Galeria Anticariat Curtea Veche s-a deschis, pe 16 ianuarie, o expozitie conceputa de pictorul Ion Grigorescu si intitulata Legenda familiei. Sint prezentate lucrari de arta si obiecte realizate, intre altii, de Ruxandra Grigorescu, sotia sa, de Octav Grigorescu, fratele sau disparut, dar si de marele prozator Radu Petrescu si de sotia acestuia, Adela Nicolau (parintii Ruxandrei Grigorescu). Expozitia poate fi vizitata in perioada 17 ianuarie-3 februarie.

- Lansare in cadrul programului Cartea lunii la M.A.E. Ministerul Afacerilor Externe si Editura Humanitas au lansat miercuri, 18 ianuarie, la sediul M.A.E. – in prezenta autorului –, volumul Balcanii in noul mileniu: in umbra pacii si a razboiului de Tom Gallagher. Au participat Mihai-Razvan Ungureanu, ministrul Afacerilor Externe, Valentin Naumescu, secretar de stat, Victor Neumann, profesor la Universitatea de Vest din Timisoara, Horia Barna, redactor la Editura Humanitas, si Emil Hurezeanu (moderator).

- Mostenirea lui Goldfaden la NEC. La sediul Colegiului Noua Europa a putut fi vazut tot miercuri, 18 ianuarie, filmul Mostenirea lui Goldfaden, in regia lui Radu Gabrea. Scenariul: Manase Radnev. La proiectie au participat: Radu Gabrea, Andrei Oisteanu si Corina Petrescu. A fost prezentata varianta in limba romana a filmului, cu subtitrare in limba engleza. Proiectia a fost urmata de discutii.


VA FI

- Zilele Filmului European. In perioada 26 ianuarie-5 februarie, la Praga, si 6-14 februarie, la Brno (Moravia, Republica Ceha), se va desfasura cea de-a 13-a editie a Festivalului International Zilele Filmului European. La aceasta prestigioasa manifestare culturala, Romania va fi prezenta cu 3 filme de lungmetraj, anume: Moartea domnului Lazarescu, regia: Cristi Puiu (pe 26 ianuarie si 1 februarie la Praga, si pe 13 februarie la Brno); Filantropica, regia: Nae Caranfil (pe 31 ianuarie la Praga si pe 12 ianuarie la Brno), respectiv Examen, regia: Titus Muntean (pe 2 februarie la Praga si pe 14 februarie la Brno). Acest traditional eveniment cultural este organizat de catre Delegatia Comisiei Europene din Praga, Ministerul Culturii si Primaria Capitalei, cu largul concurs si sprijin al institutelor culturale reprezentate la Praga, precum si cu sprijinul unor ambasade.

- Afinitati si intilniri romano-braziliene. Vineri, 20 ianuarie, la ora 15.00, la Muzeul National de Istorie a Romaniei, va avea loc vernisajul expozitiei Afinitati si intilniri romano-braziliene, in prezenta unor personalitati din Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Afacerilor Externe, Agentia Nationala pentru Sport si Ambasada Braziliei. Realizata de Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul Sportului Romanesc, Muzeul National de Istorie Naturala „Grigore Antipa“, Muzeul Banatului, Ambasada Braziliei si diverse institutii si persoane a caror activitate este strins legata de Brazilia, expozitia face o retrospectiva a relatiilor romano-braziliene pe multiple planuri, evocind, pe rind, primele stiri despre Brazilia ajunse la noi, contactele de inceput la nivel de sefi de state, sprijinul acordat tarii noastre in vederea recunoasterii independentei si proclamarii Regatului. Expozitia constituie un omagiu adus celor care au contribuit la stringerea relatiilor romano-braziliene sau au cautat a le face cunoscute publicului larg.

- Premiera teatrala la Tirgu Mures. Simbata, 21 ianuarie, la ora 19.00, la Teatru 74 din Tirgu Mures va avea loc premiera piesei semnate de Mihai Ignat, CRIZE sau inca o poveste de dragoste, in regia lui Nicu Mihoc. In piesa vor juca Cosmina Lirca si Alex Franceanu, studenti ai Universitatii de Arta Teatrala din Tirgu Mures. Spectacolul marcheaza un triplu debut: dramaturgic, regizoral si actoricesc, el facind parte din proiectul 4 la 74 initiat de Teatru 74, proiect prin care vor fi puse in scena, in 2006, patru noi texte romanesti.

- Gala Grigore Vasiliu-Birlic. In perioada 23-27 ianuarie, Arhiva Nationala de Filme – Cinemateca Romana, impreuna cu Asociatia Culturala „Grigore Vasiliu-Birlic“ organizeaza Gala Grigore Vasiliu-Birlic. La Cinemateca Romana vor fi difuzate unele dintre cele mai importante creatii cinematografice cu roluri de neuitat ale marelui actor: Vizita, Doua loturi, Titanic Vals, D-ale carnavalului, Badaranii. Cu aceasta ocazie, Arhiva Nationala de Filme editeaza un material special dedicat actorului Grigore Vasiliu-Birlic, publicatie pusa la dispozitia presei si a spectatorilor in perioada desfasurarii acestui eveniment.

- Conferintele Cuvantul. La Centrul de Presa al Societatii Romane de Radiodifuziune se va desfasura joi, 26 ianuarie, la ora 18.00, o noua editie a Conferintelor Cuvantul, moderata, ca de obicei, de prof. univ. dr. Mircea Martin, de la Universitatea din Bucuresti. Tema de dezbatere va fi: Procesul comunismului este totusi posibil?. Vor participa la discutii: scriitorul Romulus Rusan, presedintele Academiei Civice (conferentiar principal), scriitorul si politologul Stelian Tanase si prof. univ. dr. Alexandru Zub, de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iasi.


Filme romanesti selectionate la Berlin

Pe 10 ianuarie au fost anuntate primele titluri selectate la sectiunea Panorama a prestigiosului Festival International de Film de la Berlin, aflat la editia cu numarul 56, care se va desfasura in perioada 9-19 februarie. Pe linga productii semnate de Neil Jordan, Michel Gondry, Marc Forster, a fost selectionat si debutul in lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, Legaturi bolnavicioase, ecranizare a romanului Ceciliei Stefanescu. Scenariul filmului este semnat de autoare, in colaborare cu Razvan Radulescu, din distributie facind parte Maria Popistasu, Ioana Barbu si Tudor Chirila.
La aceeasi sectiune a fost nominalizat si mediul metraj al lui Lucian Pintilie Tertium non datur, ecranizare a nuvelei lui Vasile Voiculescu, Capul de zimbru (scenariul a fost publicat de Observator cultural nr. 21(278) 2005). Filmul are 40 de minute si ii are in distributie pe Victor Rebengiuc, Sorin Leoveanu si Cornel Scripcariu.


Premiul National de Poezie „Mihai Eminescu“ pentru Gabriela Melinescu

Mult rivnitul Premiu National de Poezie „Mihai Eminescu“ i-a revenit anul acesta poetei Gabriela Melinescu, dupa ce in anii trecuti a fost obtinut de alte nume importante ale poeziei romanesti: Gellu Naum, Cezar Baltag, Ileana Malancioiu, Mircea Ivanescu, Angela Marinescu etc. La editia din acest an au mai fost nominalizati Mircea Dinescu, Ion Mircea, Adrian Popescu si Cristian Simionescu. Juriul a fost prezidat de criticul literar Mircea Martin, avindu-i in componenta pe Nicolae Manolescu, Ion Pop, Alexandru Calinescu si Cornel Ungureanu.


Premiile revistei Cuvantul

Marti, 10 ianuarie, in decorul fastuos al Ateneului Roman, s-au decernat premiile revistei Cuvantul pentru urmatoarele categorii:
n Studii culturale: Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir – Explorari in comunismul romanesc, vol II (Editura Polirom);
n Istorie: Adrian Cioroianu – Pe umerii lui Marx. O introducere in istoria comunismului romanesc (Editura Curtea-Veche) si Stelian Tanase – Clientii lu’ tanti Varvara. Istorii clandestine (Editura Humanitas);
n Politologie: Daniel Barbu – Politica pentru barbari (Editura Nemira);
n Filozofie: Mircea Flonta – Kant in lumea lui si in cea de azi (Editura Polirom);
n Arte frumoase (arte plastice): Paul Gherasim pentru expozitia sa de la Mogosoaia;

n Teatru: actorul Victor Rebengiuc, nominalizat pentru rolurile „Tatal“ din piesa Sase personaje in cautarea unui autor (Teatrul Bulandra, regia Liviu Ciulei), si „Profesorul Preobrajenski“, in Inima de ciine (Teatrul National din Bucuresti, regia Yuriy Kordonskiy);
n Film: actrita Rodica Tapalaga, pentru rolul din filmul Sistemul nervos, in regia lui Mircea Daneliuc;
n Muzica clasica: dirijorul Cristian Mandeal, pentru promovarea creatiei lui George Enescu;
n Jazz: pianistul Florin Raducanu, pentru proiectul Back to Bach;
n Literatura: debut – Anca Maria Mosora, pentru romanul Arhanghelii nu mor (Editura Humanitas); poezie – Nora Iuga, pentru volumul Fetita cu o mie de riduri (Editura Cartea Romaneasca); proza – Florina Ilis, pentru romanul Cruciada copiilor (Editura Cartea Romaneasca); critica si eseu (incepind cu anul acesta, premiul poarta numele lui Radu G. Teposu) – Livius Ciocarlie, pentru volumul Batrinete si moarte in mileniul trei (Editura Humanitas);
n Traduceri: Mihail Nemes, pentru traducerea lui Faust, aparuta la Editura Paralela 45 (premiul s-a decernat post-mortem) si Bogdan Ghiu pentru Istoria erotismului de Georges Bataille (Editura Trei);
n Mass-media: reviste culturale – Lettre Internationale; emisiuni TV – Profesionistii, realizator Eugenia Voda; emisiuni radio – Dictionar de literatura romana, realizator Eugen Lucan;
n Institutii culturale: Colegiul Noua Europa (Anderi Plesu).
Au mai fost premiati: Radio Romania Muzical si chimistul academician Ionel Haiduc (acesta din urma la categoria „Stiinte“). Premiul pentru „Mecenat in cultura“ a fost acordat lui Nawaf Salameh, presedintele companiei Alexandrion Group Romania.


Limba romana la Salonul Expolangues de la Paris

In perioada 18-21 ianuarie 2006 are loc la Paris cea de-a 24-a editie a Salonului Expolangues, limbile lumii, lumea limbilor, un eveniment anual ce urmareste promovarea limbilor si culturilor, dezvoltarea schimburilor internationale si sustinerea plurilingvismului. Invitatul de onoare al Salonului din 2006 este Germania. La aceasta editie, conf. dr. Emil Ionescu, de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, va sustine o conferinta si trei lectii de limba romana. Emil Ionescu este director executiv al Centrului de ligvistica computationala de la aceeasi facultate si autorul lucrarilor Adevar si limba naturala. O introducere in programul lui Donald Davidson (Editura All, 1997), Manual de Lingvistica Generala (Editura All, 1993, 1997) si co-autor al unor manuale de limba si literatura romana. Romania va avea, de asemenea, in cadrul Salonului, un stand in care vor fi expuse dictionare, manuale si metode de invatare a limbii romane. Participarea Romaniei la aceasta manifestare este sustinuta de Institutul Cultural Roman.


Cvartet literar de iarna

Luni, 23 ianuarie 2006, la ora 18.00, la Goethe-Institut Bukarest, va avea loc o intilnire intre prozatorii berlinezi Tanja Dückers si Jakob Hein si colegii lor bucuresteni Filip Florian si Razvan Petrescu. Evenimentul se constituie intr-un maraton literar bilingv care va dura aproximativ 3 ore (cu pauza), moderat de criticul literar Mircea Martin, si in care se vor citi texte ale autorilor inivitati, traducerile fiind facute la casca. Intilnirea este organizata de Goethe-Institut Bukarest, in colaborare cu Centrul de Carte Germana.