OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST
- Lansare de carte. Volumul bilingv Oublier en avant/Uitarea dinainte de Marlena Braester – autoare care s-a nascut la Iasi si traieste in Israel din 1980 – a fost lansat miercuri, 1 august, la Libraria Carturesti, de Editura Vinea. Versiunea franceza a cartii a aparut in Franta, la Éditions Jacques Bremond, in 2002, in urma cistigarii, in 2001, a premiului „Ilarie Voronca“. Cartea a fost prezentata de Constantin Abaluta, Carolina Ilica, Mihail Galatanu si Nicolae Tzone. Marlena Braester, presedintele Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Franceza, este traducatoare a lui Benjamin Fondane si Amos Oz. In afara de premiul Ilarie Voronca, a mai obtinut premiul Helene Jacques-Lerta (2006) pentru volumul La lumiere et ses ombres si este Cavaler in ordinul Palmes Academiques, pentru servicii aduse culturii franceze. Poemele sale au fost traduse in engleza, romana, araba, spaniola, italiana, portugheza, croata.

- S-a incheiat Festivalul ApaAerFoc. Compania olandeza de teatru Tuig a prezentat simbata si duminica (4-5 august), in Parcul Tineretului din Bucuresti, spectacolul Salto Vitale, in finalul Festivalului de teatru in aer liber ApaAerFoc organizat de Institutul Cultural Roman. Potrivit organizatorilor, a fost vorba de un spectacol de teatru la 14 metri deasupra pamintului – „un salt simbolic in necunoscut“. Compania Tuig si-a cistigat reputatia in domeniul teatrului neconventional prin reprezentatiile in care recurge la instalatii, angrenaje si constructii complexe si sugestive. Flacarile, fluidele si aerul in miscare contribuie la impactul vizual puternic al scenografiei. In centrul povestii se afla, deseori, tema unei rupturi si a tensiunii care i se asociaza. Festivalul a debutat la 14 iulie si a cuprins spectacole prezentate de trupa Strange Fruit din Australia – doua reprezentatii pe bare elastice, Teatro Ka din Portugalia – teatru pe picioroange si Ilotopie – teatru pe apa.

- Florin Lazarescu, tradus in Franta. Trimisul nostru special, romanul pentru care Florin Lazarescu a primit anul trecut, la Frankfurt, Premiul al doilea la Marile Premii pentru Literatura Est-Europeana, a aparut recent in Franta, la Éditions des Syrtes – a anuntat luni, 6 august, Editura Polirom. Potrivit acesteia, editia franceza a cartii reprezinta unul dintre cele 19 contracte vindute, pina acum, din colectia Polirom „Ego.Proza“ in strainatate. Trimisul nostru special apare in limba franceza la doar doua luni de la publicarea sa in germana, la editura austriaca Wieser. Totodata, autorul va lansa romanul si in Slovenia, in primavara anului viitor. Florin Lazarescu a debutat in 2000, cu un volum de povestiri, Cuiburi de visc, a publicat apoi un volum in format electronic, Sase moduri de a-ti aminti un cal sau sase povestiri (2003), romanul Ce se stie despre ursul panda (Polirom, 2003) si Trimisul nostru special (Polirom, 2005). Scriitorul este cunoscut si pentru scenariul scurtmetrajului Lampa cu caciula, in regia lui Radu Jude, premiat la mai multe festivaluri internationale.

- Expozitie la Palatul de Vara Samuel von Brukenthal. Zece artisti romani si-au expus lucrarile realizate in cadrul proiectului „Rehau ARTCampus Romania 2007“, marti si miercuri (7-8 august), la Palatul de Vara Samuel von Brukenthal din localitatea sibiana Avrig. Manifestarea a inceput miercuri, 1 august, la Resedinta de Vara Samuel von Brukenthal, si face parte din programul Sibiu – Capitala Culturala Europeana 2007. Publicul a putut admira, gratuit, lucrarile celor zece: Marius Bercea, Dumitru Gorzo, Dan Maciuca, Gili Mocanu, Sebastian Moldovan, Kristina Ratiu, Mircea Suciu, Veres Szabolcz, Mirela Traistaru si Bogdan Tucudean. Ei au fost selectati in martie, la Viena, dintr-un numar de 17 candidati.


VA FI

- Graffiti la Centrul National al Dansului. O expozitie inedita de graffiti, Commonplayground, care are ca scop re-estetizarea spatiului urban, va fi deschisa in perioada 8-31 august, la Centrul National al Dansului din Bucuresti. Expozitia este realizata de artistii Ripo, Sinboy si Obes. Proiectul vorbeste despre spatiul public comun, „locul de joaca“ al tuturor, care poate fi infrumusetat si reestetizat chiar si intr-un mod efemer. Intrarea este libera.

- Gala Folk la Garana. A doua editie a Galei Folk de la Garana se va desfasura vineri si simbata (10-11 august). Cunoscuta mai ales prin faptul ca gazduieste de 11 ani Festivalul International de Jazz, localitatea de pe versantul nordic al muntelui Semenic ii va reuni, de aceasta data, pe Ada Milea, Mircea Baniciu si Vlady Knejevici, Alexandru Andries, Adrian Dinu si Horia Crisovan, grupul Pragu de Sus si Nicu Alifantis. In ambele seri, concertele vor incepe la ora 18.00.

- Luna Amara revine la Sziget. Formatia Luna Amara va sustine, marti, 14 august, un concert in cadrul Festivalului Sziget din Ungaria, pe scena Bahia, dedicata muzicii Europei de Est. Constituita in anul 1999, trupa Luna Amara a mai concertat la Sziget si in anul 2005. Membrii trupei sint Mihnea Blidariu (trompeta, voce, chitara), Valentin Deac (chitara solo), Nick Fagadar (voce, chitara), Sorin Moraru (chitara bass) si Razvan Ristea (tobe). In prezent, Luna Amara este cotata printre trupele de rock drept una dintre cele mai bune formatii live din Romania. De asemenea, la Sziget vor mai reprezenta Romania formatiile Fanfara Ciocirlia (simbata, 11 august – scena World Music) si Altar (luni, 13 august – scena Hammerworld).

- Actori romani la Fringe-urile verii. Trei spectacole romanesti de teatru se vor juca luna aceasta la Festivalurile Fringe de la Edinburgh si New York – mari festivaluri multi-arte cu evenimente desfasurate simultan in zeci de locuri si, totodata, tirguri de spectacole de interes pentru producatori. Teatrul de Comedie va participa pentru prima data la cel mai mare festival fringe din lume, cel de la Edinburgh (16-27 august), cu spectacolul Revizorul, in regia lui Horatiu Malaele, in timp ce Teatrul Luni de la Green Hours va trece Oceanul cu The Sunshine Play si Bucharest Calling, ambele bazate pe texte de Peca Stefan si regizate de Ana Margineanu. The New York International Fringe Festival (FringeNYC) reuneste circa 200 de companii din intreaga lume care sustin spectacole timp de 16 zile (10-26 august), in peste 20 de locuri.

- Satul sosetelor, la Festivalul de la Sarajevo. Un numar-record de 20 de filme, printre care si Satul sosetelor de Ileana Stanculescu si Klaudia Begic, fac parte din competitia de documentare a Festivalului de la Sarajevo, care va avea loc intre 17 si 25 august. Coproductia romano-germana este un documentar despre Viscri, unde femeile fac sosete pentru Europa de Vest, la initiativa unui german stabilit in acel sat transilvanean. Filmul prezinta intregul proces al confectionarii sosetelor, dar si ingrijorarea satenilor fata de efectul pe care reglementarile UE l-ar putea avea asupra micii lor afaceri. Cu acest film, Ileana Stanculescu a participat la Festivalul International de Film Documentar de la Amsterdam (noiembrie 2006), considerat de multi cel mai important festival de gen, si la Hot Docs Toronto, cel mai mare festival de documentare din America de Nord (aprilie 2007). Totodata, doua filme de Ciprian Panaite si Adrian Sitaru – A opta zi, respectiv Valuri – au fost incluse in competitia de scurtmetraje.


Scriitorul Isidore Isou a plecat dintre noi

Fondatorul lettrismului, scriitorul francez de origine romana Isidore Isou, a murit marti, 31 iulie, la Paris, la virsta de 82 de ani. Nascut la 29 ianuarie 1925 la Botosani, Isidore Isou Goldstein a lansat in 1946 lettrismul – o teorie literara formalista care considera ca esenta poeziei consta in expresivitatea sunetelor imbinate eufonic arbitrar. La fel ca poetii dadaisti, el a proclamat moartea poeziei cuvintelor si a propus inlocuirea ei cu o poezie a literelor si semnelor. Un contestatar radical, caracterizat adesea printr-o agresivitate verbala surprinzatoare, Isou a teoretizat aceasta miscare literara in lucrari precum La dictature lettriste (1946), Introduction a une nouvelle poésie et a une nouvelle musique (1946) si Essai sur la définition et le bouleversement total de la prose et du roman (1950). Dincolo de poezie, lettrismul s-a dorit o miscare de inovare globala. Intr-un Tratat de economie nucleara (1949), Isou a dezvoltat teorii despre potentialul revolutionar al tineretii ca fundament al schimbarii economiei. Isidore Isou este totodata autorul unor tratate de filozofie, de fizica si matematica, piese de teatru si filme experimentale. Lucrarea sa Initiation a la haute volupté, publicata in 1960, a fost cenzurata pina in 1977.


Florian Pittis nu mai este

Actorul si muzicianul Florian Pittis a incetat din viata duminica, 5 august, la virsta de 63 de ani. S-a nascut la Bucuresti, la 4 octombrie 1943, a studiat la Liceul „Gheorghe Lazar“ si a absolvit in 1966 Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica (clasa prof. Radu Beligan). Trei ani mai tirziu, in 1969, s-a angajat la Teatrul Bulandra.
Florian Pittis a fost Alencon din Elisabeta I de Paul Foster, Alioska din Azilul de noapte de M. Gorki, Edmund si Jamie din Lungul drum al zilei catre noapte de Eugene O’Neill si Ariel din Furtuna de W. Shakespeare – toate in regia lui Liviu Ciulei. De asemenea, a jucat in celebrul Hamlet al lui Alexandru Tocilescu, care a avut premiera in 1985. Publicul l-a mai putut vedea in Iulius Cezar de W. Shakespeare (regia Andrei Serban), Buna seara, domnule Wilde de Oscar Wilde (regia Alexandru Bocanet), Titanic Vals de Tudor Musatescu (regia Toma Caragiu), Scoica de lemn de Fanus Neagu (regia Dan Nasta) si Antigona de Sofocle (regia Alexandru Tocilescu).
A regizat el insusi pe scena Bulandrei spectacole precum Cum se numeau cei patru Beatles de Stephen Poljakoff, Ciinele gradinarului de Lope de Vega, Meditatiile Ritei de Willy Russel si Black &White de Keith Waterhouse &Willis Hall.
In 1992, a fondat trupa Pasarea Colibri, impreuna cu Mircea Baniciu, Mircea Vintila si Vlady Cnejevici. A ramas in formatie pina in 2000.
A fost in permanenta o prezenta activa in lumea muzicii prin emisiuni la radio si televiziune, articole in ziare, prezentari de concerte, colaborari pe diferite discuri.
O voce inconfundabila a unor emisiuni de televiziune, printre care longeviva Teleenciclopedie si, mai nou, a unor audiobook-uri, Pittis a fost director, incepind cu decembrie 1998, al Radio Romania Tineret, transformat in Radio3net. In ultimii trei ani a condus acest post de radio apartinind Societatii Romane de Radiodifuziune, care emite doar pe Internet, incepind din noiembrie 2004. De acum inainte, postul se va numi Radio3net – Florian Pittis.


Festivalul de la Locarno, cu Nae Caranfil in competitie

Festivalul de Film de la Locarno, unul dintre cele mai vechi evenimente de gen, a inceput miercuri, 1 august, cu 19 premiere internationale sau mondiale in competitie, printre care si Restul e tacere de Nae Caranfil. Cunoscut pentru atmosfera sa relaxata pe malul Lacului Maggiore de la poalele Alpilor, evenimentul, ajuns la cea de-a 60-a editie, va continua pina simbata, 11 august. Festivalul de la Locarno este intrecut in vechime doar de Mostra de la Venetia. De-a lungul anilor a fost o rampa de lansare pentru regizori precum Claude Chabrol, Stanley Kubrick, Paul Verhoeven, Marco Bellocchio, Mike Leigh si Spike Lee. La editia aniversara din 2007, festivalul isi va celebra trecutul, dar va continua sa fie unul al descoperirilor – de noi tendinte si de noi talente, dupa cum declara directorul artistic Frederic Maire.
Sectiunea cea mai importanta a evenimentului – competitia internationala – numara 19 lungmetraje, dintre care sapte sint opere de debut. Printre filmele care concureaza pentru Leopardul de Aur se afla si productia de anvergura a lui Caranfil, Restul e tacere, care va avea premiera mondiala cu aceasta ocazie. Proiectia oficiala este programata chiar in ultima zi a festivalului. Marius Florea Vizante si Ovidiu Niculescu joaca rolurile principale in acest film, descris de regizor ca fiind „o poveste de dragoste si ura intre artist si producator, intre arta si bani“. Cu un buget de 2,4 milioane de euro, cea mai mare suma mobilizata de o productie romaneasca in ultimii 25 de ani, Restul e tacere are la baza un scenariu al lui Nae Caranfil, inspirat din povestea realizatorilor primului lungmetraj de la noi – Independenta Romaniei. Acest film din 1911 va avea o proiectie speciala la Locarno, in ideea de „a insoti“ Restul e tacere.
Alte doua filme romanesti fac, de asemenea, parte din program: documentarul Nu te supara, dar.. de Adina Pintilie (in sectiunea „Filmmakers of the Present“) si scurtmetrajul Valuri al lui Adrian Sitaru (in competitia internationala a sectiunii „Leopards of Tomorrow“).


NOMAD (Load/Flow/Mix), editia a II-a

Fundatia Culturala META lanseaza un apel de proiecte in vederea realizarii celei de a doua editii a festivalului urban de arta video NOMAD (Load/Flow/Mix), care se va desfasura in perioada 3-7 octombrie 2007, in Parcul Tineretului si in Parcul Herastrau din Bucuresti.
Evenimentul cuprinde trei sectiuni: NOMAD Flow – prezentari de arta video; NOMAD Mix – audio-vizual (muzicieni si VJ) si NOMAD Load – serii de interventii video site-specific in locatii care se vor schimba in permanenta. NOMAD (Load/Flow/Mix) are ca scop inserarea si prezentarea unor creatii video in situ, in spatii non-culturale si doreste sa atraga un public divers, in conditiile in care interventia de arta contemporana devine accesibila, directa.
NOMAD asteapta propuneri de proiecte de la tineri artisti pentru sectiunile NOMAD Flow si/sau NOMAD Load pe video CD sau video DVD. Pentru sectiunea NOMAD Load, materialul video trebuie sa fie insotit de un fisier .txt care sa contina o scurta descriere a proiectului, precum si detalii tehnice. Termenul-limita pentru depunerea proiectelor este 10 septembrie 2007. Adresa unde se pot trimite proiectele este: Fundatia Culturala META, str. Sfintii Apostoli nr. 37A, sector 4, cod 040091, Bucuresti. Site-ul fundatiei: www.metacult.ro.