Categoria: 
A FOST
- Migratorii, în
premieră la MŢR. Documentarul Migratorii, o iniţiativă a europarlamentarului
Adina Vălean, care prezintă viaţa imigranţilor români din Spania, Italia,
Germania şi Anglia, a rulat în premieră vineri, 27 iunie, la Sala „Horia
Bernea“ a Muzeului Ţăranului Român. Europarlamentarul Adina Vălean a declarat
că ideea realizării unui astfel de proiect i-a venit după ce Parlamentul
italian a adoptat, în primăvară, legea care le permitea autorităţilor să
expulzeze românii implicaţi în activităţi sociale. Echipa filmului a călătorit
la Strasbourg, Londra, Valencia, Castellon şi Berlin pentru a realiza
interviuri cu diferiţi români care lucrează în străinătate. Scenariul şi regia
sînt semnate de Ana-Maria Caia, imaginea şi montajul sînt realizate de Andrei
Gorgan, în timp ce producător asociat este Iulian Comănescu.
- Festivalul
BlogTheTheatre cu reprezentaţii la Bulandra. Cele trei spectacole realizate
după texte de pe bloguri, care au participat, în mai, la Festivalul
BlogTheTheatre de la Graz, Austria, au avut reprezentaţii în avanpremieră
vineri, sîmbătă şi duminică (27-29 iunie), la Teatrul Bulandra. Scent of a
woman/Parfum de femeie, în regia lui Daniel Popa, după blogul Abjectu al lui
Marius Florin Pescaru, care a obţinut locul III la Graz, a fost prezentat
vineri la Bulandra. Sîmbătă a avut loc avanpremiera Buy me with a coffee de
Peca Ştefan, în regia Anei Mărgineanu – după blogurile Ozanessme (Andreea
Muşatescu), Kaizer Gogu (Mihai Lazăr) şi Janie (Ioana Gheorghe). Duminică a
fost prezentat Re:Re:Re: Hamlet de Maria Manolescu, regia Radu Apostol, după
blogurile Ozanessme (Andreea Muşatescu) şi Zuzu (Andrei Boar). Intrarea la cele
trei spectacole a fost liberă.
- Evenimente la
MŢR. O nouă sală denumită „Hrana care leagă“ şi o expoziţie temporară
intitulată Hrana ţărănească au fost vernisate la Muzeul Ţăranului Român,
duminică, 29 iunie, în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Noua sală
întregeşte expoziţia permanentă a muzeului şi este realizată de Secţia de
Cercetare a muzeului, iar expoziţia Hrana ţărănească, realizată de Secţia de
Muzeografie, va fi deschisă pînă la 29 septembrie, la sala „Oaspeţi“.
- Stagiune de
Muzică Veche, la MNAR. A doua Stagiune de Muzică Veche, organizată de
Institutul Francez din Bucureşti şi Ambasada Franţei în România, se va
desfăşura şi în această lună la Muzeul Naţional de Artă al României. Potrivit
organizatorilor, la seria de evenimente şi-au anunţat participarea unii dintre
cei mai buni interpreţi francezi, care îi vor prezenta pe Mozart sau pe Haydn conform
criteriilor estetice ale vremii lor. Stagiunea va găzdui şi spectacolul
coregrafic şi muzical Un air de folies/O arie de nebunii, ultima creaţie a lui
Béatrice Massin şi a companiei sale de dans baroc, Les Fêtes Galantes.
Deschiderea acestei noi Stagiuni de Muzică Veche a avut loc luni, 30 iunie, la
MNAR, cu un concert susţinut de ansamblul Stradivaria, Cantates et sonates
françaises.
VA FI
- Geta Brătescu
şi Ana Lupaş expun la Innsbruck. Institutul Cultural Român Viena şi Galeria im
Taxispalais din Innsbruck prezintă, în această vară, două expoziţii simultane
ale artistelor Geta Brătescu şi Ana Lupaş. Prin lucrările Getei Brătescu şi ale
Anei Lupaş, prezentate în paralel, publicul internaţional poate aprecia
expresia artistică a celor mai importante reprezentante ale mişcării
avangardiste din România anilor ’60 şi ’70. ICR Viena anunţă că expoziţiile
rămîn deschise pînă pe 24 august, curatoarea fiind bucureşteanca Alina Şerban.
- Premieră
europeană la ONB. Trupa italiană New Space Ballet a prezentat în premieră
europeană, miercuri, 3 iulie, pe scena Operei Naţionale Bucureşti, spectacolul
de balet Scripcarul pe acoperiş. Realizat după cunoscutul musical cu acelaşi
nume, regizat de Norman Jewison şi distins în 1971 cu trei premii Oscar pentru
Cea mai bună ecranizare, Cea mai bună coloană sonoră şi pentru Cel mai bun
sunet, spectacolul a avut ca sursă de inspiraţie piesa de teatru intitulată
Tevye and his Daughters, scrisă de dramaturgul Arnold Perl.
- Boogie la
Festivalul Internaţional de Film Karlovy Vary. Lungmetrajul Boogie de Radu Muntean participă
în competiţia „East of the West“ din cadrul Festivalului Internaţional de Film
Karlovy Vary, care are loc între 4 şi 12 iulie în Cehia. Regizorul Radu
Mun-tean va participa la proiecţiile filmului său din 6 şi 7 iulie, împreună cu
fiul său Vlad, care joacă şi în film, şi cu scenaristul Alex Baciu. Aflat la cea de-a 43-a ediţie, Karlovy
Vary este unul dintre cele mai cunoscute festivaluri internaţionale de film.
Boogie, cea mai recentă producţie a lui Radu Muntean, a fost prezentat în
secţiunea „Quinzaine des Realisateurs“ de la Cannes şi în cadrul Festivalului
Internaţional de Film Transilvania.
- Cursuri de
cultură şi civilizaţie românească. Străinii care vor să dedice limbii, culturii
şi civilizaţiei româneşti trei săptămîni din această vară pot participa la
cursurile organizate de Institutul Cultural Român, în perioada 13 iulie-1
august, la Braşov. Programul, organizat în parteneriat cu Facultatea de Litere
a Universităţii „Transilvania“ din Braşov, Muzeul „Casa Mureşenilor“, Grupul de
Iniţiativă Locală „Corona“ şi Opera din Braşov, cuprinde cursuri intensive de
limba română (pentru toate nivelurile), cursuri de cultură şi civilizaţie
românească (pe teme de istorie locală, literatură, tradiţii transilvane,
cinematografie, politică, jurnalism) şi ateliere de creaţie (scriere creativă,
dans de societate – secolul al XIX-lea, modelaj în lut, costume de epocă).
Cursurile şi atelierele vor fi completate de un program de documentare
culturală, constînd în proiecţii de filme româneşti urmate de întîlniri cu
regizori şi producători, excursii, seri de muzică tradiţională şi dansuri.
- Noul val
cinematografic din România va fi prezentat în cadrul celei de-a 25-a ediţii a
Festivalului de Film de la Ierusalim. În selecţia de lungmetraje a festivalului
va fi prezentat filmul Boogie, în regia lui Radu Muntean. Programul
festivalului cuprinde un workshop cu titlul Noul val cinematografic din Romånia
– direcţii şi perspective, moderat de criticul de film Dan Făinaru, în data de
15 iulie. În acest cadru va fi prezentată o selecţie de scurtmetraje premiate
la festivaluri din România şi din lume: Megatron, regizor: Marian Crişan; Lampa
cu căciulă, regizor: Radu Jude; Zi bună de plajă, regizor: Bogdan Mustaţă;
Lecţia de box, regizor: Alexandru Mavrodineanu; La drumul mare, regizor:
Gabriel Sîrbu; Valuri, regizor Adrian Sitaru. De asemenea, vor avea loc două
mese rotunde, la Cercul Cultural Român din Ierusalim, în data de 11 iulie, şi
la I.C.R. Tel Aviv, în data de 16 iulie.
Zimbrulu şi
Vulturulu – cea mai scumpă gazetă din lume
Zimbrulu şi
Vulturulu, gazetă francată cu opt mărci poştale româneşti, celebrele „Cap de
Bour“, a fost omologată de World Records Academy ca fiind cel mai scump ziar
din lume. După ce a stat într-o colecţie elveţiană, ziarul a fost achiziţionat,
anul trecut, de Joseph Hackmey, un cunoscut colecţionar israelian care
locuieşte la Londra, iar în perioada 20-27 iunie, acesta a fost prezentat la
Expoziţia Filatelică Mondială EFIRO 2008, deschisă la Romexpo, în Bucureşti.
Ziarul – valoros prin faptul că este francat cu opt timbre „Cap de Bour“, care
nu sînt separate, ci în două ştraifuri, unul de trei, altul de cinci bucăţi – a
fost cumpărat anul trecut la o licitaţie contra sumei de 829.500 de euro.
Gazeta a devenit astfel nu doar cel mai scump ziar din lume, ci şi cea mai
scumpă piesă filatelică românească.
Puţină istorie:
ziarul a fost trimis în noiembrie 1858 la Galaţi. Deoarece coletul cîntărea
prea mult, i s-au aplicat opt timbre „Cap de Bour“. La Galaţi, acesta a fost
vîndut unui librar şi colecţionar de timbre. Numai 11.756 de timbre „Cap de
Bour“ au fost vîndute publicului atunci cînd au fost emise. Deşi 24.064 de
timbre au fost livrate oficiilor poştale, circa jumătate dintre ele n-au fost
folosite şi au fost ulterior distruse. Astăzi, specialiştii estimează că mai
există sub 800 de mărci poştale cu cele patru valori menţionate.
România, la
Festivalul de Arhitectură de la Londra
Regizorul Cristi
Puiu şi artistul plastic Vlad Nancă au făcut parte din echipa de artişti care a
reprezentat România la Festivalul de Arhitectură de la Londra (20 iunie-20
iulie). Institutul Cultural Român din Londra a lansat vineri, 27 iunie,
proiectul New Bucharest Market/Piaţa Bucureştii Noi, în secţiunea „Embassies
Project“, care cuprinde 28 de proiecte prezentate de ambasade şi institute
culturale străine. În cadrul prezentării româneşti, clădirea ICR-ului a găzduit
un proiect multidisciplinar, deschis cu premiera filmului O reîncercare de a
redescoperi Bucureştiul de Cristi Puiu. Filmul documentează parcursul de 9,5
kilometri, propus de proiectul TransCentral Urban Bucharest, între Ateneul
Român şi Palatul Parlamentului, trasat de un triciclu condus de arhitecţii TUB.
Itinerariul a fost re-creat în spaţiul ICR de un covor „urban“ de 70 metri
pătraţi, instalat în sala de recepţii.
Proiectul include
şi o expoziţie de artă vizuală, coordonată de curatorul Mihnea Mircan. Artiştii
Mona Vătămanu şi Florin Tudor au convertit un apartament din Bucureşti în
galerie de artă şi antropologie urbană, Ciprian Mureşan a propus o
reinterpretare ironică a Manifestului Comunist, Daniel Gontz a ilustrat
structura interşanjabilă a arhitecturii comuniste, iar Vlad Nancă a adus o
Dacie 1300 (replică la scara 1:1 dintr-o prelată umplută cu polistiren
expandat) şi un set de schiţe cu jocul „Frunza“ – varianta pentru adulţi –
despre lupta pentru proprietate.
La eveniment au
fost prezenţi ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, directorul
festivalului, Peter Murray, arhitecţi, teoreticieni şi artişti britanici şi
români, care au „vizitat“ în premieră sau au „re-vizitat“ Bucureştiul pe covorul urban. Proiectul Piaţa
Bucureştii Noi mai include diverse prezentări de arhitectură şi urbanism, la
care vor participa specialişti români şi britanici.
Festivalul de
Arhitectură este cea mai amplă manifestare de gen din Londra, fiind organizat
de instituţii prestigioase precum Institutul Regal al Arhitecţilor Britanici
(RIBA), Design for London şi Primăria Londrei.
Radu Mihăileanu,
la Festivalul Paris Cinéma
Regizorul Radu
Mihăileanu va participa la o masă rotundă pe tema „Europa, subiect de film?“,
pe 5 iulie, în cadrul Festivalului Paris Cinéma, care are loc între 1 şi 12
iulie. La întîlnirea cineaştilor vor mai participa, printre alţii, Luc
Dardenne, Jorge Semprun, Hugo Vieira de Silva şi Danis Tanovic. Întîlnirea va
avea loc la Cinemateca Franceză. Filmul lui Mihăileanu, Train de vie (1998), va
fi proiectat în cadrul unui eveniment special, care reuneşte pelicule precum Un
film vorbit de Manoel de Oliveira (2003), Underground de Emir Kusturica şi No
Man’s Land de Danis Tanovic (2001).
Mesele rotunde şi
proiecţiile de film se vor desfăşura în cadrul evenimentului „Salonul European
al cărţii, revistei de cinema şi DVD-ului“, organizat de Cinemateca Franceză şi
Paris Cinéma, între 3 şi 6 iulie. Salonul are o suprafaţă de 1.000 de metri
pătraţi şi găzduieşte 60 de expozanţi şi 180 de editori. Tema salonului este,
anul acesta, „Un secol în Europa, un secol de cinema“. Şi scurtmetrajul
Alexandra de Radu Jude va rula în competiţie la Festivalul Paris Cinéma,
alături de alte 19 filme. Cele 20 de scurtmetraje concurează pentru trei
premii, „Le Pari du Public“, în valoare de 1.500 de euro, „Le Pari du Jury“,
oferit de televiziunea TPS Star, care va difuza filmul cîştigător, şi „Le Pari
de l’émotion“, în valoare de 5.000 de euro. Festivalul găzduieşte şi o secţiune
dedicată cinematografiei filipineze, această ţară fiind invitată de onoare.
Paris Cinéma este unul dintre evenimentele culturale majore de la începutul verii,
din capitala Franţei, bucurîndu-se, anul trecut, de prezenţa a 70.000 de
spectatori. Prezent în circa 15 locuri din Paris, în şi în afara sălilor de
cinema, Festivalul Paris Cinéma propune publicului un program ambiţios şi
variat, în prezenţa a numeroşi invitaţi.
Horia-Roman
Patapievici, decorat
Preşedintele
Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, a fost distins, miercuri,
25 iunie, de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu Ordinul Artelor
şi Literelor în Grad de Ofiţer. „Am venit aici ca soldat şi plec ca ofiţer“, a
spus Patapievici. „Nu plec în nici o călătorie fără Pascal al meu. Este prima
distincţie pe care o primesc din partea unui stat, iar faptul că este vorba de
statul francez mă bucură cu atît mai mult ş...ţ. M-am format în cultura
franceză, căreia îi apreciez frumuseţea şi exactitatea“ – a declarat
preşedintele ICR, care a mulţumit Franţei şi filozofului Blaise Pascal. Ordinul
de Ofiţer al Artelor şi Literelor a fost acordat în numele ministerului
Culturii şi Comunicării din Franţa. La ceremonia care a avut loc la reşedinţa
ambasadorului Franţei au mai participat, printre alţii, Victor Rebengiuc, Dan
C. Mihăilescu, Tania Radu, Alex. Leo Şerban, Alexandru Dabija, Mihnea Berindei
şi Valeriu Stoica. Marţi, Horia-Roman Patapievici a fost ales vicepreşedinte al
reţelei institutelor culturale din Uniunea Europeană – EUNIC, în urma votului
conducătorilor organizaţiilor membre, care s-au reunit la Berlin. Patapievici
va deţine timp de doi ani funcţia de vicepreşedinte al EUNIC, urmînd ca în 2010
să devină preşedintele organizaţiei. În prezent, EUNIC (European Union of
National Institutes for Culture) reuneşte organizaţii culturale de nivel
naţional din 25 de ţări ale UE, printre care se numără British Council,
Institut Français, Goethe Institut, Instituto Cervantes, Instituto Camoes şi
institutele italiene de cultură.
România a aderat
la această reţea prin ICR, în iunie 2007, iar în primăvara lui 2008 a avut loc
şedinţa de constituire a Secţiei EUNIC-România. EUNIC are rolul de reprezentant
instituţional pe lîngă organismele Uniunii Europene. În 2007, preşedintele
EUNIC a fost ambasadorul Emil Brix (Austria), în 2008, funcţia este ocupată de
Hans-Georg Knopp (Germania), urmînd ca în 2009 aceasta să îi revină lui Finn
Andersen (Danemarca).
Erată
Autorii textului
din numărul de săptăm\na trecută, Enciclopedia geografică a Holocaustului din
Ungaria, publicat \n pagina 21, s\nt Lya Benjamin şi Alexandru Florian, nu
Cristina Bontaş, cum eronat a apărut \n revista noastră.
RSS Feed
Newsletters