OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- Proiecte de trecut, volum tradus în Italia şi Spania. În Italia şi în Spania au apărut două noi traduceri ale cărţii de nuvele fantastice Proiecte de trecut de Ana Blandiana. Traducerea italiană, Progetti per il passato e altri racconti, cu o postfaţă şi note semnate de Marco Cugno, unul din importanţii exegeţi ai literaturii române, a apărut la Editura Anfora din Milano. Traducerea spaniolă, Proyectos de pasado, a apărut la Editura Periferica, fiind semnată de Viorica Pâtea (căreia îi aparţin, de asemenea, postfaţa şi notele) şi de profesorul Fernando Sanchez Miret. Nuvelele fantastice din cartea Proiecte de trecut au mai apărut, sub acest titlu sau sub titlul Imitaţie de coşmar, în numeroase ediţii integrale publicate în Germania (1988, 1990, 1993, 1996), Ungaria (1990), Olanda (1992), Norvegia (1995), Portugalia (2005), iar în ediţii selective, în Rusia (1987), Estonia (1988) şi Franţa (1992).

- Maeştrii improvizaţiei româneşti, reuniţi într-un spectacol de teatru. Teatrul Fără Frontiere a prezentat un spectacol de improvizaţie, în data de 2 august, la La Scena din Bucureşti. În cadrul workshopului „Formate de improvizaţie“ susţinut de Thorsten Giese (Germania), membrii trupelor Improvizaţi, Comedy Show şi Improvisneyland s-au aflat în contact cu o serie de formate noi de improvizaţie, practicate pînă acum doar în afara României. Publicul a asistat, în premieră, la un spectacol de improvizaţie compus din scene interdependente şi nu din momente scurte, independente, aşa cum se întîmpla pînă acum. Tot ce s-a întîmplat pe scenă era produs chiar în acel moment. La spectacol au participat Toni Pavel, Bogdan Dumitrescu, Mihaela Sîrbu, Constantin Lupescu şi Anna-Maria Opra. Improvizaţia muzicală a aparţinut lui Marian Hâncu.

- Mănîncă, roagă-te, iubeşte de Elizabeth Gilbert, succesul verii la Humanitas. Carte vîndută în peste 5 milioane de exemplare în întreaga lume, Mănînca, roagă-te, iubeşte şi-a epuizat deja în România primul tiraj, a anunţat într-un comunicat Editura Humanitas. Mănîncă, roagă-te, iubeşte de Elizabeth Gilbert este povestea unei femei care face înconjurul lumii în căutarea fericirii. O fascinantă călătorie iniţiatică în Italia, India şi Indonezia. La 30 de ani, Elizabeth Gilbert a fost asaltată de îndoieli, a suferit de atacuri de panică. Aşa că Liz a abandonat totul şi a plecat în lume de una singură. Cartea, publicată în 2006 în Statele Unite, stă la baza unui film produs de Brad Pitt, în regia lui Ryan Murphy, avînd-o în rolul principal pe Julia Roberts. Filmul urmează să fie lansat în acest an.

- Una dintre cele mai controversate cărţi lansate anul acesta, Eu şi Dali, tradusă la Polirom. Una dintre cele mai controversate cărţi lansate anul acesta, Eu şi Dali, romanul autobiografic al scriitorului belgian Stan Lauryssens, a apărut şi în traducere românească la începutul acestei săptămîni, în colecţia „Biblioteca Polirom“. Traducerea apare la numai cîteva luni de la lansarea cărţii în Marea Britanie. După carte se va face un film cu Al Pacino în rolul lui Dali, premiera fiind programată în 2009. Stan Lauryssens a avut o viaţă tumultuoasă, devenind un nume de notorietate în urma publicării unor false interviuri şi fiind închis de mai multe ori pentru vînzarea unor opere de artă furate. Romanul autobiografic Eu şi Dali. Poveste suprarealistă prezintă experienţele autorului în domeniul artei.

VA FI

- Conferinţă de presă despre expoziţia Freedom for Lazy People de la ICR New York. Institutul Cultural Român organizează joi, 7 august, o conferinţă de presă pe tema expoziţiei Freedom for Lazy People, care poate fi vizitată pînă în data de 15 august la New York. Conferinţa de presă este găzduită de Librăria Cărtureşti de pe strada Arthur Verona nr. 13. Vor lua cuvîntul Horia-Roman Patapievici (preşedintele Institutului Cultural Român), Corina Şuteu (directoarea ICRNY), Dan Perjovschi (artist plastic), Dan Popescu (Galeria H’art, Bucureşti), Cezar Paul-Bădescu (jurnalist cultural), Andra Matzal (antropolog). Într-un comunicat al ICR-ului, se arată că „expoziţia românească s-a bucurat de atenţia publicului american şi este supusă zilele acestea unei intense analize pe canalele media din România. Invitaţii vor răspunde întrebărilor presei şi vor pune în discuţie cauzele controversei, misiunea actuală a ICR, structura şi arheologia diasporei româneşti din SUA, ca şi performanţele Institutului Cultural Român din New York“.

- Festival Naţional al Tradiţiilor Populare. Muzeul Astra din Sibiu organizează, în perioada 7-10 august, a VII-a ediţie a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, care îşi propune să valorifice patrimoniul cultural tradiţional. Modelul festivalului de la Sibiu este Festivalul „Smithsonian Folklife“ (organizat anual, în Washington, de către Institutul Smithsonian), unde România a fost invitată la ediţia din 1999.

- Marcel Iureş şi teatrul adolescenţilor. A III-a ediţie a Festivalului de teatru tânăr Ideo Ideis, organizat în totalitate de adolescenţi cu vîrste cuprinse între 15 şi 18 ani, se va desfăşura, în perioada 7-14 august, la Casa de Cultură din oraşul Alexandria, cu participarea a zece trupe din toată ţara. Preşedintele de onoare al manifestării este Marcel Iureş, care a încurajat temerara acţiune a tinerilor actori, într-un oraş fără teatru şi fără săli de cinematograf. Din juriu mai fac parte: criticul de teatru Ana Maria Nistor, omul de televiziune Cătălin Ştefănescu şi scenografa Alina Herescu.

- Festivalul Internaţional „Enescu şi muzica lumii“. Din 9 şi pînă pe 19 august are loc, în mai multe oraşe ale României, Festivalul Internaţional „Enescu şi muzica lumii“. Principalele intenţii ale organizatorilor sînt susţinerea şi promovarea tinerilor muzicieni români şi străini. Concertul de închidere are loc în ziua de 19 august, data naşterii marelui muzician român. Cu acest prilej, va putea fi ascultată Orchestra Naţională de Tineret, alcătuită din instrumentişti români cu vîrste cuprinse între 16 şi 25 de ani, din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Tîrgu-Mureş, Baia Mare, Constanţa, Chişinău. Dirijată de maestrul Cristian Mandeal, director al Filarmonicii „George Enescu“ din Bucureşti, Orchestra Naţională de Tineret va pregăti programul celor trei concerte extraordinare ce vor avea loc la Buşteni (17 august), Braşov (18 august) şi Sinaia (19 august). Programul festivalului include şi recitaluri extraordinare susţinute, printre alţii, de pianistul Valentin Gheorghiu, violonista Mihaela Martin (Germania), violoncelistul Frans Helmerson (Suedia), soprana Maria Laura Martorana (Italia), pianista Maruxa Llorente (Spania), violonistul Liviu Prunaru, violiştii Cristian Ifrim (Spania) şi Marius Nichiteanu (Germania), violoncelistul Marin Cazacu, contrabasistul Dorin Marc (Germania), organistul Nicolae Licareţ, violonistul Gabriel Croitoru (cîştigătorul viorii Guarnerius ce a aparţinut lui George Enescu).

A murit Aleksandr Soljeniţîn

Aleksandr Soljeniţîn, unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi anticomunişti din lume, a decedat duminică seara, la vîrsta de 89 de ani, din cauza unei insuficienţe cardiace acute. Fost soldat în Armata Roşie, în cel de-al Doilea Război Mondial, Aleksandr Soljeniţîn a devenit cel mai cunoscut dizident din Uniunea Sovietică în epoca poststalinistă. În 1945, la doar 27 de ani, este condamnat la opt ani de închisoare şi trimis într-un lagăr din Kazahstan, experienţă care îl va marca pentru totdeauna. Eliberat în 1953, cu cîteva săptămîni înainte de moartea lui Stalin, este exilat în Asia Centrală, unde începe să scrie. În cadrul procesului de „destalinizare“, Nikita Hruşciov aprobă publicarea nuvelei O zi din viaţa lui Ivan Denisovici. Povestea tulburătoare a unui deţinut obişnuit al Gulagului se întoarce ca un bumerang împotriva conducerii sovietice şi începe să zguduie şi simpatiile prosovietice din lumea întreagă. Publică în 1968, la Paris, Pavilionul canceroşilor, iar în 1969, începe să scrie Arhipelagul Gulag; scriitorul denunţă partidul unic şi ideologia acestuia, care permite „oamenilor să facă rău, asigurîndu-i însă că lucrează în numele binelui“. Volumul apare în 1973, la Paris. Aleksandr Soljeniţîn a primit Premiul Nobel pentru literatură în 1970, pentru ca în 1974 să fie expulzat din URSS. După o perioadă petrecută în ţări precum Germania de Vest, Elveţia şi Statele Unite ale Americii, Soljeniţîn s-a întors în Rusia în anul 1994. Anul trecut, fostul preşedinte rus Vladimir Putin l-a decorat cu prestigiosul Premiu de Stat. Soljeniţîn a apreciat rolul lui Putin în restabilirea puterii şi mîndriei Rusiei, acuzînd NATO de faptul că încearcă să îngrădească suveranitatea Rusiei, prin „încercuirea totală“ a acestei ţări. Soljeniţîn a fost şi un bun cunoscător al spaţiului concentraţionar din ţara noastră; scriitorul rus a spus despre „Fenomenul Piteşti“ că a fost cel mai cumplit sistem de detenţie din lume. Una dintre cărţile sale, Arhipelagul Gulag, a rămas un punct de referinţă în literatura de detenţie şi în demascarea atrocităţilor regimului comunist din fosta URSS.

Un film despre copiii străzii din Bucureştiul anilor ’90, selecţionat la Veneţia

Filmul Pa-ra-da, realizat de italianul Marco Pontecorvo şi coprodus de Italia, Franţa şi România, va fi prezentat la Festivalul de la Veneţia în secţiunea „Orizzonti“. Filmul, urmînd să apară pe ecranele italiene în luna septembrie, este povestea lui Miloud Karim Oukili, care, după ce a deprins arta circului de la Anne Fratellinni, a ajuns la Bucureşti în 1992, s-a împrietenit cu copiii străzii (a şi dormit cu ei în canalele de la Gara de Nord) şi i-a atras în spectacole de stradă. Miloud a ajuns erou de film graţie lui Marco Pontecorvo şi a coscenaristului Roberto Tiraboschi. Potrivit producătorului Cristian Comeaga de la Domino Film, care a coprodus Pa-ra-da în proporţie de 10% (reprezentînd 250.000 de euro), Miloud a venit la Bucureşti de cîteva ori în timpul filmărilor desfăşurate în mare parte în România (s-a filmat şi la Paris). Cristian Comeaga e bucuros că filmul a fost selecţionat la Veneţia, dar spune că subiectul este „pe muchie de cuţit şi delicat“.

Distribuţia filmului numără în rolurile principale actori francezi şi italieni. Jalil Lespert îl interpretează pe Miloud, alături de el figurînd pe afiş Daniele Formica şi Patrice Juiff. Toţi copiii care apar în film sînt romåni, fiind selectaţi atît din şcoli, cît şi din centre de plasament.

Regizorul polonez Krzysztof Zanussi va prezida Juriul Festivalului „Anonimul“

Preşedintele Secţiunii de lungmetraj a Festivalului „Anonimul“ este celebrul regizor polonez Krzysztof Zanussi. Posesor al unui Leu de Aur şi al unei nominalizări la Globurile de Aur, regizor, scenarist, producător, Zanussi a semnat numeroase lungmetraje, documentare, filme pentru televiziune de-a lungul unei cariere impresionante. Festivalul Internaţional de Film „Anonimul“ are loc între 11 şi 17 august 2008, la Sfîntu Gheorghe, în Delta Dunării. Premiile acordate de juriu sînt în valoare totală de 17.000 de USD; Trofeul „Anonimul 2008“ are o valoare de 10.000 de USD.

Cele 7 titluri propuse pentru difuzarea în festival, selecţionate de Ludmila Cvikova (care selectează filmele şi pentru festivalul de la Rotterdam şi este director artistic al Artfilm, Slovacia) pentru competiţia de lungmetraj, sînt: The Wave, în regia lui Dennis Gansel, Germania (nominalizat la Marele Premiu al Juriului, Festivalul de Film Sundance 2008); Help me Eros, în regia lui Lee Kang-sheng, Taiwan (nominalizat la Leul de Aur, Festivalul de Film de la Veneţia 2007); Egg, în regia lui Semih Kapanoglu, Turcia (Quinzaine des réalisateurs, Festivalul de Film de la Cannes 2007, Marele Premiu Istanbul 2008); Boogie, în regia lui Radu Muntean, România (Quinzaine des réalisateurs, Festivalul de Film de la Cannes 2008); Silent Light, în regia lui Carlos Reygadas, Mexic (Premiul Juriului, Festivalul de Film de la Cannes 2007); Lemon Tree, în regia lui Eran Riklis, Israel (Premiul Publicului la secţiunea „Panorama“, Festivalul de Film de la Berlin 2008); It's Hard to be nice, în regia lui Srdjan Vuletic, Bosnia (Srdjan Vuletic a cîştigat Premiul pentru scenariu la prima ediţie a Festivalului „Anonimul“, în 2004, cu filmul Summer in the Golden Valley).