OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- Succes răsunător al ICR Stockholm. Prima participare românească la Tîrgul de Carte Bok & Bibliotek de la Göteborg, concepută şi realizată în întregime de ICR Stockholm, a fost considerată de către presa suedeză drept un succes – relatează Institutul într-un comunicat dat publicităţii miercuri, 1 octombrie. Proiectul intitulat „Voci din România“ a constat în seminarii, lansări de carte, lecturi de poezie, un stand cu traduceri din literatura română, o expoziţie foto cu portrete de scriitori români şi un catalog al expoziţiei. Potrivit organizatorilor, dintre scriitorii invitaţi, Mircea Cărtărescu şi Herta Müller s-au bucurat de cea mai mare atenţie din partea presei. „Voci din România“ a fost cel mai amplu proiect organizat de ICR Stockholm de la inaugurarea sa în noiembrie 2006.

- Saviana Stănescu, lăudată de The New York Times. Scriitoarea Saviana Stănescu, apreciată pe scena teatrală americană drept una dintre cele mai puternice voci din Europa de Est, a făcut o nouă surpriză cu piesa Aliens With Extraordinary Skills. Comedie neagră despre un clovn feminin care îşi pune toate speranţele într-o viză de lucru în SUA, cu care să poată face legal animale din baloane, piesa are parte de o cronică entuziastă în ediţia de vineri, 3 octombrie, a The New York Times. „Aliens With Extraordinary Skills este o comedie încîntătoare, un imn închinat New York-ului. [...] Regizată cu multă forţă de Tea Alagic, piesa de teatru a Savianei Stănescu observă fără greş detalii pline de umor şi de luciditate. [...] Am fost întotdeauna convinsă că energia specială, pe care mulţi o identifică drept esenţa New York-ului, îşi află sursa în speranţele şi şi În visele tuturor nou-veniţilor. Aliens este un omagiu adus acestei energii, radiind în acelaşi timp tone de energie proprie“ – scrie Anita Gates, în The New York Times.

- Expoziţie de icoane bizantine şi postbizantine la MNAR. Luni, 6 octombrie 2008, la Muzeul Naţional de Artă al României, a avut loc vernisajul expoziţiei intitulate De la Întruparea Cuvîntului la Îndumnezeirea Omului. Icoane bizantine şi postbizantine din Grecia. Expoziţia cuprinde 64 de icoane bizantine şi postbizantine din secolele XIII-XVIII şi este organizată de Institul Cultural Grec, care, cu ocazia acestei manifestări, îşi începe activitatea educaţională şi culturală şi în România, prin deschiderea Fundaţiei Culturale Greceşti cu sediul pe Str. Pache Protopopescu nr. 7. În cadrul expoziţiei pot fi văzute exponate care provin din mai multe muzee de prestigiu din Grecia. Un interes deosebit prezintă lucrările din colecţia „Dimitris Kontominas“, şi anume 14 icoane semnate de Theodoros Poulakis, care înfăţişează teme vetero-testamentare, executate în acord cu tehnica bizantină, dar cu influenţe stilistice occidentale. Expoziţia doreşte să promoveze spiritualitatea credinţei ortodoxe, subliniind totodată unitatea expresiei spirituale a artei bizantine.

- Ziua filmului rus la ICR. Un şaman de pe Kazym, cvartetul Moscova, o cină şi o cine-masă rotundă româno-rusă. Miercuri, 8 octombrie, la Institutul Cultural Român din Bucureşti, a avut loc Ziua filmului rus, eveniment ajuns la a treia ediţie. Cu acest prilej, a fost proiectat documentarul Bătrînul Peter de Ivan Golovniev şi scurtmetrajele Repetiţie la cvartet şi Masa de la restaurant de Tofik Sahverdiev. Proiecţia a fost urmată de o dezbatere despre filmul rus şi cel românesc, intitulată Modalităţi de abordare în documentarul biografic, istoric si etnografic, la care au participat regizorii Tatiana Donskaia, Ivan Golovnev, Tofik Sahverdiev, Alexandru Solomon, Thomas Ciulei, criticul de film Mihai Fulger şi traducătoarea Maria Dinescu.

VA FI

- Festivalul de Muzică Veche Bucureşti. În perioada 12-19 octombrie, se desfăşoară Festivalul de Muzică Veche Bucureşti, un eveniment prin care se doreşte readucerea în atenţia publicului a sonorităţilor păstrate din epocile medievală, renascentistă şi barocă. Pe lÎngă genurile erudite aparţinÎnd acestor perioade premergătoare clasicismului muzical, în cadrul Festivalului vor putea fi ascultate şi concerte de muzică bizantină. Artiştii invitaţi din Germania, Ungaria şi România sÎnt specializaţi în tehnica interpretativă a muzicii vechi într-o manieră autentică şi pe instrumente istorice sau pe replici ale acestor instrumente (lăută, orgă, clavecin, instrumente de suflat din perioada Renaşterii muzicale şi a Barocului muzical: blockflöte, trompetă, flauto traverso etc.). În paralel cu festivalul, în perioada 17-19 octombrie, se va desfăşura, în incinta Palatului Şuţu, TÎrgul de Muzică Veche Bucureşti, un eveniment internaţional ce reuneşte constructori de instrumente vechi, publicaţii, edituri, muzicieni.

- Scriitori români la Paris. Sărbătoarea cititului (10-12 octombrie) este o tradiţie pariziană care cucereşte un public an de an mai numeros. ICR Paris participă la festival cu o seară literară care se va plia pe tema acestei ediţii: tinereţea. Scriitori români (trăitori în Franţa: Dinu Flămînd, Dumitru Ţepeneag, Anca Visdei sau veniţi din România: Grete Tartler) şi francezi (Sylvestre Clancier, Jacques Darras, Pierre Oster, Sébastien Reichmann) vor citi publicului de la Reid Hall din operele lor cele mai noi, vineri 10 octombrie, de la ora 18.30. Cu acest prilej, vor fi prezentate publicului cîteva recente apariţii, precum traducerile după De ce iubim femeile a lui Mircea Cărtărescu, Sînt o babă comunistă de Dan Lungu, antologiile de poezie Doisprezece poeţi români în versiunea franceză a lui Gérard Augustin şi Constantin Abăluţă şi cea de proză Sori diferiţi, precum şi cele două dosare „Literatură română intempestivă“ (revista Europe, aprilie 2008) şi Poeţi români de azi (Confluences Poétiques, nr. 3, 2008). Evenimentul este organizat în colaborare cu Pen Clubul francez, Academia Mallarmé şi revista Confluences Poétiques.

- Teatrul ACT – 10 ani. Anul acesta, Teatrul ACT împlineşte 10 ani de existenţă – timp în care, subsolul din Calea Victoriei 126 a fost animat de personalităţi de seamă ale culturii româneşti. În perioada 14-19 octombrie, bucureştenii, spectatorii fideli, dar şi cei care sÎnt tentaţi să ia pulsul atmosferei de underground, tipică acestui teatru şi care nu au făcut-o pÎnă acum, sÎnt aşteptaţi la sărbătoarea Teatrului ACT. Vor fi şase seri pline în care teatrul se va îmbina cu muzica. Se vor juca unele dintre spectacolele de succes şi de suflet ale Teatrului ACT, vor fi două concerte speciale – Gershwin’s World, concert de jazz susţinut de Sorin Romanescu (chitară), Cristian Soleanu (saxofon), Răzvan Cojanu (bass) şi Vlad Popescu (tobe), finalul evenimentului fiind marcat printr-un concert Alexandru Andrieş şi Ioana Maria Mântulescu. În cadrul evenimentului va fi lansat albumul ACT – 10 ani, o istorie subiectivă, În paginile căruia este surprinsă, prin fotografii şi text, traiectoria acestor 10 ani de ACT.

- Festivalul Internaţional de Jazz Transilvania. Între 16 şi 20 octombrie, la Casa de Cultură a Studenţilor şi în mai multe cluburi din Cluj-Napoca, are loc Festivalul Internaţional de Jazz. În acest an vor concerta Adrian Cicero (Germania), Giovanni Amato (Italia), Camelia Ben Naceur (Franţa), Yaron Herman (Israel), Theodosi Spassov (Bulgaria), artişti români precum Anca Parghel, Harry Tavitian sau Decebal Bădilă, dar şi un recital susţinut de Jacky Terrasson, unul dintre cei mai buni pianişti de jazz ai momentului.

Gabriela Adameşteanu şi Norman Manea, la Tîrgul de Carte de la Frankfurt

Doi dintre cei mai importanţi autori români contemporani – Gabriela Adameşteanu şi Norman Manea – vor fi anul acesta protagoniştii a trei evenimente în cadrul Tîrgului de Carte de la Frankfurt, în perioada 17-18 octombrie: lansările volumelor proprii în ediţii de lux, precum şi dezbaterea „Literatură şi exil“. Editura Polirom şi Ministerul Culturii şi Cultelor şi-au propus să prezinte în cadrul celui mai important tîrg de carte din lume, cel de la Frankfurt (desfăşurat anul acesta între 15 şi 19 octombrie), proiectele editoriale dedicate Gabrielei Adameşteanu şi lui Norman Manea, două nume cu rezonanţă internaţională incontestabilă. Gabriela Adameşteanu este primul autor care va intra în seria „Opere“, cel mai nou proiect editorial de literatură română asumat de Editura Polirom şi care va fi prezentat vineri, 17 octombrie, de la ora 16.00, la standul României din cadrul Tîrgului de Carte de la Frankfurt. Primul volum ce poartă semnătura Gabrielei Adameşteanu oferă cititorilor romanul Dimineaţă pierdută, unul dintre cele mai reprezentative din perioada postbelică. Povestirile reunite sub titlul Gara de Est, Împreună cu romanul Întîlnirea, scris după Revoluţie, sÎnt cuprinse În al doilea volum din seria „Opere“. În al treilea volum, cu data de apariţie în 2009, se vor regăsi romanul de debut al scriitoarei, Drumul egal al fiecărei zile, şi cartea la care ea scrie în prezent. Primele două volume sînt prefaţate de Sanda Cordoş şi, respectiv, Paul Cernat.

La lansarea de la Frankfurt, alături de autoare vor mai fi Jean Mattern (editorul francez al Gabrielei Adameşteanu, de la Gallimard), Silvia Querini (editorul spaniol, Lumen, parte a grupului Random House Mondadori), criticul literar Daniel Cristea-Enache (coordonatorul seriei „Opere“) şi traducătorul Georg Aescht.

Prezentarea seriei de autor Norman Manea de la Frankfurt, care cuprinde volumele Întoarcerea huliganului, Înaintea despărţirii. Convorbiri cu Saul Bellow, Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici, Vorbind Pietrei şi Atrium, va avea loc sîmbătă, 18 octombrie, de la ora 16.00, la standul României. Norman Manea va fi prezentat de criticul literar Carmen Muşat, la eveniment anunţîndu-şi participarea, alături de autor, Andrew Wylie, agentul său literar, unul dintre cei mai importanţi agenţi literari din lume, editorii săi din: Spania – Beatriz de Moura (Tusquets), Italia – Luca Formeton (Saggiatore), Franţa – Bernard Comment (Seuil), Germania – Michael Kruger (Hanser) şi România – Silviu Lupescu (director general al Editurii Polirom). De asemenea, Editura Polirom şi Ministerul Culturii şi Cultelor organizează la standul României de la Tîrgul de Carte de la Frankfurt, sîmbătă, 18 octombrie, de la ora 14.00, o dezbatere intitulată „Literatură şi exil“. Discuţia va fi moderată de scriitoarea şi jurnalista Rodica Binder (Radio Deutsche Welle) şi vor participa scriitorii Gabriela Adameşteanu, Norman Manea, traducătorul Georg Aescht, criticul literar Carmen Muşat (redactor-şef al săptămînalului Observator cultural) şi criticul literar Daniel Cristea-Enache (consilier editorial al Editurii Polirom).

Cumnata lui Pantagruel – cÎştigător la Festivalul Ex Ponto

Spectacolul Cumnata lui Pantagruel după Rabelais, regizat de Silviu Purcărete şi produs de Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, a fost votat drept „Cel mai bun spectacol“ la Festivalul Ex Ponto din Ljubljana (Slovenia). Cea de-a 15-a ediţie a Festivalului Ex Ponto, cu tema „Credinţă şi încredere“, a avut loc în perioada 13 – 23 septembrie 2008 la Ljubljana, în Slovenia. Timp de zece zile, peste 3.500 de vizitatori s-au bucurat de 13 evenimente (10 spectacole de teatru, două expoziţii şi un concert). Festivalul sloven s-a născut în anul 1993 ca un proiect cultural ce şi-a propus, prin intermediul artelor spectacolului, să creeze punţi şi să stimuleze comunicarea între ţările balcanice şi alte ţări est-europene. Pe parcursul celor 15 ani, Festivalul Ex Ponto s-a bucurat de prezenţa unora dintre cei mai reputaţi regizori de teatru şi a unora dintre cele mai importante companii europene.

Nominalizaţii la Premiile Prometheus

Scriitorul Mircea Horia Simionescu şi regizoarea Adina Pintilie se numără printre nominalizaţii celei de-a VII-a ediţii a Premiilor Prometheus, oferite anual de Fundaţia Anonimul. Mircea Horia Simionescu a fost nominalizat la secţiunea Opera Omnia (pentru întreaga carieră), în timp ce Adina Pintilie a fost nominalizată la secţiunea Opera Prima.

Împreună cu Mircea Horia Simionescu, au mai fost nominalizaţi, la categoria Opera Omnia, Valentin Gheorghiu (muzică), Teodor Moraru (arte vizuale) şi Costache Babii (artele spectacolului). Mircea Horia Simionescu a primit, în 2007, Premiul Opera Omnia acordat de revista Observator cultural. La categoria Opera Prima, juriul Premiilor Prometheus i-a mai nominalizat pe Iulian Costache (literatură), Alexandru Tomescu (muzică) şi Ciprian Paleologu (arte vizuale). Lista nominalizaţilor a fost stabilită de un juriu format din Andrei Pleşu (preşedinte), Livius Ciocârlie (literatură), Dumitru Avakian (muzică), Aurelia Mocanu (arte vizuale) şi Alexandru Dabija (artele spectacolului), iar premiile vor fi acordate pe 15 octombrie, la Club Prometheus. Premiile acordate de Fundaţia Anonimul unor artişti români, pentru întreaga carieră şi pentru debut, au o valoare de 100.000 de lei (Marele Premiu Prometheus pentru Opera Omnia), respectiv 10.000 de lei (Marele Premiu Prometheus pentru Opera Prima). De asemenea, se mai acordă trei premii în valoare de 10.000 de lei finaliştilor Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia.

„Lunea de carte spaniolă“

Institutul Cervantes din Bucureşti şi revista Observator cultural, în colaborare cu Librăria Cărtureşti, lansează, din 13 octombrie, proiectul „Lunea de carte spaniolă“. Întîlnirile lunare din Librăria Cărtureşti vor avea ca subiect cărţile noi de limbă spaniolă apărute în traducere românească. „Trebuie să aducem în prim-plan traducătorul şi munca lui“, spune Joaquín Garrigós, directorul Institutului Cervantes şi, de asemenea, „apariţiile editoriale importante provenind din spaţiul hispanic“. Luni, 13 octombrie 2008, la Librăria Cărtureşti din strada Artur Verona, la ora 18.30, seria de întîlniri va debuta cu o discuţie despre o carte controversată a unui foarte premiat autor spaniol contemporan, Juan Manuel de Prada. Despre Păsărici (Editura Rao, 2008) vor vorbi traducătorul cărţii, Mihai Iacob, Joaquín Garrigós, Ovidiu Şimonca şi Luminiţa Marcu. Următoarea întîlnire va fi pe 10 noiembrie, cînd se va discuta despre cartea celebrului scenarist Guillermo Arriaga, Un dulce miros de moarte (Editura Vellant, 2008), în traducerea Oliviei Petrescu.