OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- Antologie de teatru spaniol contemporan. Luni, 26 ianuarie, la Sala de lectură a Teatrului Act a fost lansat volumul Teatru spaniol contemporan/2 coordonat de Ioana Anghel. Lansarea a fost urmată de spectacolul-lectură Noaptea ursului de Ignacio del Moral, textul fiind tradus în limba română de Alina Cantacuzino. Născut în 1957, Ignacio del Moral şi-a început cariera teatrală în 1977, ca actor în diferite companii şi grupuri independente, iar din 1990 el s-a dedicat exclusiv scrisului. A cîştigat numeroase premii, iar textele sale au fost traduse în catalană, engleză, franceză, italiană, suedeză, greacă, cehă şi flamandă. Ignacio del Moral este, totodată, unul dintre cei mai importanţi scenarişti de film şi televiziune din Spania.

- O lecţie de bune maniere. Actriţa Maia Morgenstern a fost protagonista spectacolului-lectură O lecţie de bune maniere, realizat după texte de Jean-Claude Grumberg, care a avut loc luni, 26 ianuarie, la Teatrul Evreiesc de Stat, cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Maia Morgenstern a selectat din opera dramaturgului şi scenaristului francez creaţii care satirizează texte antisemite cu valoare de lege la vremea emiterii lor. Traducerea textelor îi aparţine colaboratorului nostru Liviu Ornea. Jean-Claude Grumberg a semnat scenariul unor filme celebre precum Ultimul metrou (1980, regia Francois Truffaut) sau Amen (2002, în regia lui Costa Gavras).

- Expoziţie de fotografie. Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ a vernisat marţi, 27 ianuarie, expoziţia de fotografie Architecture chinoise a reputatului etnolog elveţian Max Gschwend. Lucrările reprezintă rodul cercetărilor făcute în Extremul Orient în perioada 1982-1998: China, Indonezia, Japonia, Coreea, Sri Lanka. Profesorul Max Gschwend şi-a făcut studiile şi a obţinut doctoratul la Universitatea din Basel. A predat cursuri privind arhitectura vernaculară şi habitatul la aceeaşi universitate şi la Şcoala Politehnică elveţiană din Zürich. Max Gschwend este unul dintre membrii fondatori ai Muzeului în Aer Liber din Ballenberg, muzeu reprezentativ pentru Elveţia şi una dintre cele mai importante instituţii de acest fel din Europa. A publicat peste 250 de studii ştiinţifice privind arhitectura vernaculară, habitatul şi siturile istorice.

- Spectacol-lansare de carte. Volumul Femeia care a uitat să nască de Ina Ilie, apărut la Editura Curtea Veche, a fost lansat miercuri, 28 ianuarie, în cadrul unui spectacol susţinut de actorii din trupa lui Dan Puric, la Librăria Cărtureşti. Actorii au introdus cititorii în atmsofera celor 14 povestiri, prin intermediul unei scurte piese de teatru. Potrivit editurii, “Femeia care a uitat să nască este, în esenţă, o excursie haotică şi labirintică în sufletul femeii din metropola poluată, suită pe tocuri şi cu poşeta atîrnîndu-i de cot ca un braţ fracturat, care îşi amputează singură sursa vieţii şi a energiei pentru a le îngropa, la temelia clădirii de birouri din sticlă”.

VA FI

- Cristian Mungiu, nominalizat la Premiile „Goya“. Duminică, 1 februarie, regizorul Cristian Mungiu va participa la gala de decernare a Premiilor „Goya“, fiind nominalizat pentru pelicula 4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile la categoria „Cel mai bun film european“. Cu ocazia celei de-a 13-a ediţii a Premiilor „Goya“, considerate echivalentul spaniol al Oscarurilor, regizorul român este invitat al Academiei de film spaniole şi al ICR Madrid, atît în urma nominalizării sale, cît şi pentru a susţine luni, 2 februarie, un colocviu cu tema „Filmul românesc, între localism şi universalitate“. În plus, un ciclu de filme româneşti – Occident de Cristian Mungiu, Moartea domnului Lăzărescu de Cristi Puiu, A fost sau n-a fost? de Corneliu Porumboiu şi California Dreamin’(nesfîrşit) de Cristian Nemescu – va fi prezentat la Academia Artelor şi Ştiinţelor Cinematografice din Madrid, între 2 şi 5 februarie.

- Studii iudaice la NEC. O nouă ediţie a Atelierului de Studii Iudaice, organizat de Mădălina Vârtejanu-Joubert, va avea loc la Colegiul Noua Europă, joi, 5 februarie, de la ora 15.00. Alberto Castaldini, directorul Insitutului Italian din Bucureşti, va vorbi pe tema „Real History and Virtual History: two approaches to judaism“.

- Teatru japonez la Naţional. Două spectacole de teatru japonez vor fi prezentate vineri şi sîmbătă (6 şi 7 februarie) la Teatrul Naţional Bucureşti, deschizînd astfel seria de evenimente dedicate celebrării anului prieteniei dintre Japonia şi ţările dunărene. Spectacolul coupé este format din Sake-ul mătuşii (teatru kyogen) şi Doamna Aoi (teatru No). Asociaţia Nogaku (Asociaţia Actorilor Profesionişti de Teatru No din Japonia) prezintă, astfel, un spectacol de 70 de minute, în care peste 20 de actori japonezi vor îmbina, într-un limbaj poetic, arta dramatică, cîntecul şi dansul. Atît teatrul No, cît şi cel kyogen au o îndelungată tradiţie în cultura japoneză. Manifestarea din februarie de la Teatrul Naţional Bucureşti este prima reprezentaţie de acest gen susţinută în România.

- Conferinţă despre România comunistă, la Paris. Filozoful şi publicistul Andrei Cornea şi jurnalista Véronique Soulé de la Libération vor intra în dialog în cadrul conferinţei La Roumanie de Ceauşescu à l’Europe, organizată de ICR Paris luni, 9 februarie. Véronique Soulé a scris despre ţările fostului bloc comunist pentru cotidianul Libération, în anii ’80 şi ’90, şi a fost corespondent în Rusia, la Praga, Varşovia şi Bucureşti. Ea va vorbi despre România sub dictatură, văzută ca o „gaură neagră“ în inima Europei pe parcursul anilor ’80, trecînd la experienţa românească a tranziţiei, marcată de înflăcărare şi deziluzie, pentru a aborda apoi apartenenţa României la Uniunea Europeană, la 20 de ani de la Revoluţie. După conferinţă, Andrei Cornea va completa expunerea jurnalistei franceze cu o perspectivă din interiorul României.

Sînt o babă comunistă! – în limba germană

Romanul Sînt o babă comunistă! de Dan Lungu a fost publicat în limba germană, sub titlul Die rote Babushka, la prestigioasa Editură austriacă Residenz, în traducerea lui Jan Cornelius. Romanul lui Dan Lungu a mai fost tradus în limbile maghiară (la Jelenkor Publishers Ltd., 2008) şi franceză (Editions Jacqueline Chambon, 2008), iar anul acesta va apărea şi în italiană (Gruppo Editoriale Zonza), spaniolă (Editura Pre-Textos), poloneză (Wydawnictwo Czarne) şi bulgară (Faber Print Ltd.). Dan Lungu, dublu nominalizat în 2008 la prestigioasele premii „Jean Monnet“, este unul dintre autorii români contemporani cu cele mai multe contracte în străinătate. Romanul Raiul găinilor. Fals roman de zvonuri şi mistere este una dintre cele şapte cărţi cu care s-a lansat, în 2004, colecţia „Ego.Proză“ a Editurii Polirom. Volumul a fost tradus în franceză, slovenă şi germană. Volumul de povestiri Băieţi de gaşcă (Polirom, 2005) a fost publicat de Editura Drava (Austria) şi, în curînd, va fi tradus şi în limba greacă, alături de Proză cu amănuntul (Polirom, 2008), la Editura Antonios Stamoulis. În luna martie a acestui an va apărea un nou roman semnat de Dan Lungu, Cum să uiţi o femeie, în colecţia „Fiction Ltd“ de la Polirom.

Adina Pintilie şi Constantin Popescu, premiaţi la Trieste

Scurtmetrajul Balastiera #186 de Adina Pintilie şi George Chiper a obţinut o Menţiune specială, în timp ce Faţa Galbenă care rîde de Constantin Popescu a obţinut Premiul publicului (tot pentru scurtmetraj) la Festivalul Internaţional de Film de la Triste (15-22 ianuarie). Menţiunea specială a fost acordată filmului românesc pentru „atmosfera ce reuneşte structura minimalistă şi misticismul“. Juriul a acordat încă o Menţiune specială filmului Moj Brat de Jan Wagner, în timp ce Premiul „Trieste Short“ a revenit peliculei A Day’s Work de Edward Feldman.

La categoria „Lungmetraj“, Premiul „Trieste“ a revenit peliculei Wolke 9, în regia germanului Andreas Dresen, pentru „viziunea regizorală fără compromis şi pentru interpretarea extraordinară a celor trei actori în rol principal“. Au mai fost decernate două menţiuni speciale producţiilor Marz (a austriacului Händl Klaus) şi Snjeg de Aida Begic.

La secţiunea „Documentar“, juriul a acordat Premiul „Alpe Adria Cinema“ filmului The Revolution That Wasn’t de Aljona Polunina şi două menţiuni speciale pentru Meine Halbes Leben de Marko Doringer şi Predstavlenje de Sergej Loznica.

Publicul a acordat cîte trei premii la fiecare categorie: „Lungmetraj“, „Scurtmetraj“ şi „Documentar“.

„Libertatea la 20 de ani“, la ICR Varşovia

Personalităţi ale culturii româneşti şi poloneze vor lua parte, pe tot parcursul acestui an, la manifestările programului jubiliar „Libertatea la 20 de ani“, desfăşurat de ICR Varşovia şi dedicat Revoluţiei din 1989.

Primul eveniment din acest program a avut loc marţi, 27 ianuarie, la Casa Întîlnirilor cu Istoria din Varşovia. Istoricii Stejărel Olaru şi Miodrag Milin au dezbătut, împreună cu istoricul polonez Adam Burakowski, autorul unei monografii despre Nicolae Ceauşescu, apărută recent, teme legate de comunismul românesc, de Revoluţie şi de posteritatea dictaturii ceauşiste. În deschiderea conferinţei a fost difuzat un fragment din documentarul lui Ovidiu Bose Paştină, Timişoara, decembrie ’89, peliculă ce redă amestecul paradoxal de sentimente de care erau animaţi românii în timpul Revoluţiei şi imediat după aceea. O expoziţie cu fotografii documentare realizate de Andrei Palade în Bucureştiul anilor ’80, devastat de demolări şi de sărăcia generalizată, intitulată Viaţa de zi cu zi în vremea lui Nicolae Ceauşescu, va fi vernisată la Gdansk şi redeschisă la Varşovia. Fostul preşedinte polonez şi activist pentru drepturile omului Lech Walesa, laureat al premiului Nobel pentru pace, şi istoricul şi publicistul Adam Michnik, care a fost unul dintre opozanţii regimului, vor fi invitaţi să vorbească la cele două vernisaje.

Întreaga activitate a ICR Varşovia din acest an va fi dedicată simbolic seriei jubiliare 1939-1989-2009, adică celebrării a 20 de ani de la Revoluţia română din 1989 şi a 70 de ani de la masivul refugiu polonez în România, episod semnificativ al relaţiilor româno-poloneze.

Anca Florea – Premiul Academiei Române

Colaboratoarea noastră Anca Florea a primit recent Premiul Academiei Române pentru muzicologie „Ciprian Porumbescu“ pe 2006, acordat pentru volumul al V-lea din Opera Română. Deceniul cinci – 1961-1971, apărut la Editura Curtea Veche. Anca Florea este autoarea primei istorii a Operei din Bucureşti, de la momentul înfiinţării sale, în 1921. Lucrarea, scrisă exclusiv pe baza documentelor – programe de sală, afişe, cronici, memorii etc. –, este structurată pe decenii şi urmăreşte o „radiografie“ a spectacolelor, a diverselor evenimente ale teatrului liric, în contextul socio-politic al vremii. Opera Română. Deceniul cinci – 1961-1971 cuprinde şi o secţiune specială de fotografii (circa 450) cu artişti şi cu instantanee din spectacolele vremii. Opera Română. Deceniul şase – 1971-1981 este în curs de apariţie la Editura D&C.

Muzicologul Anca Florea a mai publicat Şerban Tassian, Garbis Zobian, Ecuaţia Brediceanu (monografii), Muzică şi imagine (primele studii de iconografie muzicală din România – Sathmary, Aman, Iser, Pallady, pictură murală), Muzică în alb şi negru, Reporter printre muzicieni (primul volum de interviuri cu mari muzicieni din ţară şi din străinătate).

Anca Florea este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, membru fondator al Uniunii Criticilor Muzicali „Mihail Jora“, membru al Uniunii Interpreţilor din România, al IWA-România.