OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- Reconstituirea, proiectat la Budapesta. Filmul Reconstituirea de Lucian Pintilie a fost proiectat miercuri, 18 februarie, la Central European University din Budapesta, la finalul unei conferinţe despre muzica şi literatura anilor ’70 şi ’80, susţinută de scriitorul Caius Dobrescu. Central European University organizează, în primul trimestru al acestui an, o serie de conferinţe sub titlul Approaches to Counter-Cultural Movements in East-Central Europe, 1960-1999. În cadrul acestui proiect, scriitorul Caius Dobrescu a reprezentat România cu prelegerea Counter-Cultural Phenomena in Literature and Music in the 1970-80s. Anul trecut, Reconstituirea a fost desemnat, în urma voturilor a 40 de critici, cel mai bun film românesc din perioada 1912-2007.

- Exerciţii de feminitate, la MŢR. Expoziţia de pictură Exerciţii de feminitate, semnată de Ana Tzigara Berza, a fost vernisată joi, 19 februarie, la Sala „Irina Nicolau“ a Muzeului Ţăranului Român. La 101 ani de la naşterea Anei Tzigara Berza, MŢR propune o meditaţie asupra creativităţii feminine – emoţie, talent şi forţă de expresie –, căreia îi vor sta mărturie lucrările expuse: picturi şi acuarele cu peisaje din Italia, dar şi din România, naturi statice, portrete, nuduri, desene. Într-un dialog sentimental cu lucrările italiene ale pictoriţei Ana Tzigara Berza, expoziţia prezintă şi fotografii actuale din Italia ale Rodicăi Fleşariu Marinescu, curator la MŢR. Expoziţia poate fi vizitată pînă în 8 martie.

- Concurs despre Revoluţia din 1989. Un concurs de eseuri şi grafică, intitulat 1989, poarta către Libertate?, a fost lansat vineri, 20 februarie, de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. IICCR îi provoacă pe elevii români să reflecteze la importanţa momentului 1989. Tinerii sînt invitaţi să-şi dovedească creativitatea prin modul în care ei percep momentul 1989 şi urmările lui: Ce s-a cîştigat atunci? S-a pierdut ceva? Care a fost preţul acestei libertăţi? Cum vedeţi libertatea, în viaţa voastră de zi cu zi? Concursul, ajuns la a III-a ediţie, este destinat elevilor din clasele a V-a pînă la a XII-a, care pot trimite, pînă la 1 mai, eseuri sau planşe grafice create de ei, pornind de la momentul 1989 în România.

- Premieră Alexandru Dabija. Spectacolul Un duel de Alexandru Dabija, dramatizarea nuvelei omonime a lui A.P. Cehov, a avut premiera în 24 şi 25 februarie, la Sala Atelier a Teatrului Naţional din Bucureşti. Un duel este un spectacol care pune în discuţie unele dintre marile teme cehoviene, citite într-o cheie modernă şi aduse în scenă într-o viziune deschisă contemporaneităţii, în prim-plan aflîndu-se, potrivit regizorului, „analizarea unui fel de deteriorare a relaţiilor umane“. Spectacolul este „un studiu de caz, pînă la disecare, al cuplului“, pornind de la întrebarea: „dacă doi oameni vor să fie împreună, ce înseamnă, ce obligaţii morale au?“ – mai spune Dabija.

VA FI

- U2 3D are premiera la Bucureşti. Filmul U2 3D, un „rockumentar“ care prezintă secvenţe din nouă concerte pe care legendara trupă irlandeză le-a susţinut în cadrul turneului mondial Vertigo, care a avut avanpremiera la Cannes, în 2007, ajunge vineri, 27 februarie, şi pe ecranele din România. U2 3D, o producţie 3ALITY Digital, distribuită în întreaga lume de National Geographic Entertainment, va avea premiera la The Light Digital Cinema din Bucureşti.

- Daniel Dăianu, la Conferinţele TNB. Duminică, 1 martie, economistul Daniel Dăianu va susţine conferinţa Criza actuală. Capitalismul încotro?, la Sala Atelier a Teatrului Naţional Bucureşti. „Peste tot în lume asistăm la revenirea unei paradigme de politică publică, ce consideră acţiunea statului ca fiind şi ea necesară, alături de piaţă. Mai mult, agravarea crizei financiare şi economice actuale dă dreptate celor care au tras un semnal de alarmă în trecut, cu privire la nevoia de a fi realist privind ceea ce poate şi ceea ce nu poate face piaţa bine. Această criză întăreşte pragmatismul şi politicile care nu confundă pieţele libere cu cele complet lipsite de reglementare“ – apreciază Daniel Dăianu.

- Elisabeta Bostan – Premiul Gopo pentru întreaga activitate. Regizoarea şi scenarista Elisabeta Bostan, una dintre emblemele filmului românesc pentru copii şi mentorul multor generaţii de regizori români, va primi Premiul Gopo pentru întreaga activitate, care îi va fi decernat în cadrul galei ce va avea loc pe 2 martie, la Bucureşti. Realizatoarea va fi răsplătită pentru contribuţia adusă la dezvoltarea cinematografului românesc pe parcursul a peste 50 de ani pe platourile de filmare, dar şi la catedră, în calitate de profesor de regie şi, mai apoi, ca decan al Facultăţii de Film din cadrul UNATC Bucureşti.

- Pro Arte va concerta la ICR Londra. Trioul Pro Arte, compus din Nicolae Licareţ, Anda Petrovici şi Marin Cazacu, membri ai Filarmonicii „George Enescu“, va concerta joi, 5 martie, la ICR Londra, în cadrul stagiunii Societăţii „Enescu“ din Marea Britanie. În program sînt incluse lucrări de George Enescu, Joseph Haydn şi Ludwig van Beethoven. Fondat în 1978 de muzicieni ai Filarmonicii „George Enescu“, trioul Pro Arte interpretează creaţii din muzica preclasică, clasică, romantică şi contemporană.

- Recital de pian la ICR New York. Pianista Anca Săftulescu va susţine vineri, 6 martie, un recital organizat de Societatea „Enescu“ şi de ICR New York. Primul concert al Ancăi Săftulescu în SUA va cuprinde lucrări semnate de César Franck, Mihail Jora, George Enescu şi Béla Bártok şi va avea loc în Sala Auditorium a ICR. Pianista, născută în 1985, a absolvit anul trecut Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 1999, a cîştigat Premiul I la Concursul „Maryse Cheilan“, în Franţa.

Spectacol-lectură în memoria Annei Politkovskaia

Spectacolul Anna Politkovskaia in memoriam de Lars Norén a avut loc vineri, 20 februarie, la Green Hours. Evenimentul a debutat cu lectura unui dosar-document din cartea Rusia lui Putin, scrisă de jurnalista Anna Politkovskaia. Au citit Lala Mişosniky, Sînziana Nicola, Andrei Ioniţă, Miruna Dinu şi Bogdan Georgescu. Textul lui Lars Norén, care a fost prezentat în spectacolul-lectură, este tradus în limba română de Bogdan Georgescu şi David Schwartz, cel din urmă semnînd şi regia. Piesa a fost tradusă din limba franceză în cadrul Atelierului de Arta Traducerii/Playwriting, coordonat de Carmen Vioreanu şi Nicolae Mandea. Pe lîngă Alexandru Fifea şi Ionuţ Grama, în spectacol au mai jucat, între alţii, Cristina Găvruş, Alice Monica Marinescu şi Andrei Ioniţă.

„În primul şi primul rînd nu este vorba despre Anna Politkovskaia, numai că am scris piesa imediat după asasinarea ei, acum doi ani, în octombrie. Aşa că am dat piesei acest titlu pentru a ne aminti de curajul şi puterea jurnalistei din Rusia. Este vorba despre oameni care trăiesc într-o ţară imediat după un război, despre ceea ce se întîmplă cu ei. Poate fi o ţară est-europeană, poate fi Cecenia sau Afganistan. Poate fi orice ţară, orice război. Nu în ultimul rînd, este vorba şi despre oamenii care vin aici, în Suedia, pentru că nu mai pot rămîne în ţările lor. Vreau ca lumea să vadă ce poveşti au aceşti oameni, de ce sînt ei nevoiţi să fugă din ţările lor. În piesa mea nu e vorba despre prostituţie şi consum de droguri, ci despre voinţa de a supravieţui“ – spune Lars Norén.

Trilogia lui Lars Norén, Morire di Classe, se completează şi se încheie cu À la mémoire d’Anna Politkovskaia (2008). Primele piese ale trilogiei, Cerc de persoane 3:1 (1997) şi Băieţii umbrelor (1998), în care este vorba despre oameni de la marginea societăţii din Stockholm şi despre puşcăriaşi, au atins puncte foarte sensibile în Suedia. À la mémoire d’Anna Politkovskaia a avut premiera în Suedia, pe una dintre scenele Centrului Dansului din Malmö, la 2 noiembrie 2008.

Amintim că jurnalista Anna Politkovskaia, un critic acerb al regimului Putin, care a denunţat atrocităţile comise de armata rusă în Cecenia sub acelaşi regim prezidenţial, a fost împuşcată mortal, în 7 octombrie 2006, în holul blocului în care locuia, la Moscova.

Slumdog Millionaire, marele cîştigător al Oscarurilor

Premiile Academiei de Arte şi Ştiinţe Cinematografice din SUA s-au decernat, pentru a 81-a oară, în noaptea de 22 spre 23 februarie. Cineastul de origine britanică Danny Boyle a dat lovitura cu Slumdog Millionaire, care a cîştigat opt Oscaruri (din zece nominalizări): Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun scenariu adaptat (Simon Beaufoy), Cea mai bună imagine (Anthony Dod Mantle), Cel mai bun montaj (Chris Dickens), Cel mai bun sunet (Ian Tapp, Richard Pryke şi Resul Pookutty), Cea mai bună coloană sonoră originală şi Cea mai bună melodie originală (ambele semnate de A.R. Rahman). Slumdog Millionaire va fi lansat în România pe 13 martie, odată cu romanul omonim de Vikas Swarup.

Cel mai bun actor într-un rol principal a fost declarat Sean Penn în Milk de Gus Van Sant; nonconformistul star american se află la al doilea Oscar din carieră, după cel obţinut în 2004 pentru Mystic River. Premiul pentru Cea mai bună actriţă într-un rol secundar i-a revenit lui Kate Winslet pentru The Reader, ecranizarea lui Stephen Daldry după romanul prozatorului german Bernhard Schlink; actriţa britanică mai fusese nominalizată de cinci ori la Oscar, fără a cîştiga statueta. Pentru roluri secundare au fost premiaţi regretatul actor australian Heath Ledger (The Joker din The Dark Knight de Christopher Nolan) şi actriţa spaniolă Penélope Cruz (Maria Elena din Vicky Cristina Barcelona de Woody Allen).

Marele perdant al serii Oscarurilor a fost filmul lui David Fincher The Curios Case of Benjamin Button, care, deşi nominalizat la 13 premii, a cîştigat statuetele doar la trei categorii tehnice (scenografie, machiaj şi efecte vizuale). Oscarul pentru Cel mai bun scenariu original a ajuns la Dustin Lance Black, scenaristul lui Milk.

Precizare

Textul cronicii noastre muzicale are, în general, 5.000 de semne, conform doleanţelor redacţionale. De multe ori sărim abuziv peste această cifră şi sîntem obligaţi să umblăm la text. De această dată, ni s-a solicitat un text de 4.000 de semne. Dintr-o impardonabilă neglijenţă – pe care ne-o asumăm şi pentru care cerem scuze redacţiei şi cititorilor revistei Observator cultural –, tăieturile operate în textul articolului şi reformulările introduse în text (avatarurile neplăcute ale textelor comise la computer!) au creat o anume ambiguitate a informaţiei corecte. Aşadar, pentru a elimina orice suspiciune şi interpretare abuziv mistificatoare a realităţii, precizăm că recitalul dnei Danei Borşan şi al dlui Alexandru Tomescu a avut loc la Sala Radio, parte finală dintr-un ciclu de sonate de Mozart, toate concertele avînd loc în Sala „Mihail Jora“ a Radiodifuziunii Române. Recitalul anunţat al dlui Nicolae Licareţ, care e „impasibil şi impenetrabil“ – o şarjă amicală, altminteri, cum apare şi în textul nostru –, şi al dlui Daniel Podlovschi, de la Ateneul Român, nu a avut loc, aşa cum a fost anunţat. De altfel, centrul de greutate al articolului era în altă parte. Sperăm ca precizarea noastră să alunge orice formă de neclaritate a cititorilor Observatorului Cultural. Cu regrete pentru incident şi cu scuze adresate atît cititorilor, cît şi generoasei redacţii, al dvs

Florian Baiculescu

Autoarea fotografiei de pe prima pagină a numărului trecut este Renate von Mangoldt