OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- Spectacole de balet neoclasic. Două spectacole de balet, Credo şi La dolce vita, pe muzică de Goran Bregovic şi Gotan Project, au avut premiera joi, 26 februarie, la Opera Maghiară din Cluj. Scenografia, regia şi coregrafia spectacolelor aparţin lui Németi Sándor, iar asistent coregraf este Jakab Melinda. Németi Sándor afirmă că nu îşi propune să prezinte întîmplări concrete prin limbajul mişcării, ci, cu ajutorul dansului şi al muzicii, doreşte să trezească sentimente în spectatori. Ca artist coregraf, el a lucrat în Ungaria la Pécsi Balett, la Madách Színház din Budapesta, ca prim solist al ansamblului Maurice Béjart la Festivalul Ungar de Balet înfiinţat de Markó Iván, iar în Germania, la Ansamblul de Balet din Nordhausen. În 2006, spectacolul său Nulla Dies Sine Linea a cîştigat Premiul pentru coregrafie la Festivalul Fringe.

- „Seara traducătorilor“, la Varşovia. ICR Varşovia participă la programul „Seara traducătorilor“, iniţiat de reţeaua de institute culturale europene EUNIC din Varşovia, invitînd la sesiunile lunare de lecturi publice traducători ai operelor literare româneşti. Lecturile publice, la care sînt aşteptaţi atît cititori obişnuiţi, cît şi editori cunoscuţi, vor avea loc o dată pe lună şi vor fi susţinute chiar de traducătorii invitaţi. Programul a fost lansat joi, 26 februarie, cu lecturi din scriitorii Naja Maria Aidt (Danemarca), Vasilis Alexakis (Grecia), José María Merino (Spania), Rui Zink (Portugalia) şi Adriana Babeţi (România). Autoarea română a fost tradusă şi prezentată de Radoslaw Biniarz – absolvent al Secţiei de românistică din Poznan şi fost bursier al ICR în programul de pregătire a tinerilor traducători. El a citit un fragment din Sarsanela, textul Adrianei Babeţi din volumul Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism, coordonat de Radu Pavel Gheo şi Dan Lungu şi publicat la Editura Polirom în 2008.

- Nu ne vindem ţara, doar literatura. Marţi, 3 martie, la ICR Bucureşti a avut loc o dezbatere despre exportul de literatură română. Titlul dezbaterii organizate de ICR a fost Nu ne vindem ţara, doar literatura şi a avut ca subiect canonul literar românesc şi cariera lui internaţională. Discuţiile au avut ca punct de plecare vizibilitatea internaţională redusă a autorilor din canonul literar românesc, comparativ cu numărul mult mai mare de autori contemporani traduşi şi publicaţi în străinătate. Au participat Nicolae Manolescu, Liviu Papadima, Carmen Muşat, Ion Pop, Ion Simuţ, Luminiţa Marcu şi Jean Harris, iar moderator a fost Florin Bican.

- Conferinţele de la Şosea continuă. MŢR şi-a continuat ciclul de conferinţe despre tradiţiile din cultura română actuală miercuri, 4 martie, cînd invitaţii Anca Giurchescu (etnograf) şi Ioana Popescu (etnolog) au discutat despre Căluş, într-o dezbatere moderată de Ovidiu Şimonca (redactor-şef adjunct al revistei Observator cultural). Dezbaterea va fi „ilustrată“ cu fotografii şi înregistrări video strînse de-a lungul vremii, în cercetări de teren.

VA FI

- Opera Braşov, în turneu european. Opera Braşov va pleca, în luna martie, în turneu european, cu trei piese – Fiica regimentului, Cavaleria Rusticană şi Paiaţe –, urmînd să aibă primul spectacol vineri, 13 martie, în oraşul austriac Salzburg. Potrivit lui Cristian Mihăilescu, directorul Operei Braşov, spectacolele vor fi prezentate zilnic, pînă la 25 martie, în diverse oraşe din ţări de mare tradiţie: Germania şi Austria. Opera Braşov a devenit una dintre cele mai mari instituţii de profil din ţară, în două luni de stagiune, ianuarie şi februarie 2009, reuşind să aducă în săli peste 4.000 de spectatori.

- Concert de chitară clasică la Cărtureşti. Chitaristul Maxim Belciug şi Librăriile Cărtureşti lansează o invitaţie de „Ziua Preafrumoaselor“ – duminică, 8 martie, de la ora 19.00. Evenimentul va avea loc la sub_cărtureşti (spaţiul pentru evenimente artistice de la subsolul librăriei din strada Arthur Verona 13). Se va servi un concert de chitară, de suflet, dragoste şi primavară. De la Sonatele lui Domenico Scarlatti şi „Dansul Napolitan“ din Lacul Lebedelor al lui Ceaikovski, pînă la ritmul antrenant din Guajiras Cubanas sau inflexiunile pasionale ale celebrei Santa Lucia, cel mai bun chitarist de chitară clasică al României, Maxim Belciug, va oferi publicului un spectacol „cu chip de curcubeu. Un curcubeu multicolor, armonizat pe placul tuturor“, întocmai ca şi recentul său CD – Preafrumoase 2. Intrarea este liberă.

- „Întîlniri culturale“ la Facultatea de Matematică. Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti organizează o serie lunară de „Întîlniri culturale“, prilej cu care intelectuali de diverse formaţii se adresează studenţilor şi profesorilor facultăţii. Luni, 9 martie, Andrei Cornea va vorbi despre ideile matematice din opera lui Platon, iar vineri, 13 aprilie, Horia-Roman Patapievici va susţine conferinţa Ce este dreapta, ce este stînga. Problema valorilor centrale. Expunerile, urmate de discuţii, vor avea loc în Amfiteatrul „Pompeiu“ (etajul II) al facultăţii, de la ora 18.00. Intrarea este liberă, poate participa oricine e interesat.

- O lună de filme româneşti, la Berlin. Un festival de filme româneşti se va desfăşura pînă în 30 martie, la Cinematograful Zeughaus, de la Muzeul de Istorie a Germaniei din Berlin. În programul festivalului, care a început la 3 martie, sînt incluse filme semnate de Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Radu Muntean, Cătălin Mitulescu, Corneliu Porumboiu, dar şi de Lucian Pintilie. „Cinematografia azi“, manifestare a Muzeului de Istorie a Germaniei, aflată la cea de-a V-a ediţie, este dedicată în acest an României. Timp de o lună, vor fi prezentate publicului german 16 filme de scurt şi mediumetraj şi 18 lungmetraje din producţia cinematografică românească a ultimilor ani. Luni, 9 martie, va avea loc o masă rotundă cu regizori români, eveniment la care au fost invitaţi Nae Caranfil şi George Dorobanţu.

Scriitori români la Tîrgul de Carte de la Leipzig

Scriitorii Dan Lungu şi Ion Manolescu participă la Festivalul „Limbi mici, literaturi mari“ din cadrul Tîrgului de Carte de la Leipzig, ce are loc în perioada 12-15 martie. Cei doi scriitori sînt invitaţii ICR Berlin la acest festival, iniţiat în 2003 de un grup al institutelor culturale europene din Berlin. Manifestarea are loc în cadrul Tîrgului de Carte de la Leipzig/Leipziger Buchmesse. Joi, 12 martie, Ion Manolescu va fi prezentat în tandem cu scriitorul catalan Toni Sala, iar Dan Lungu, cu scriitorul bulgar Georgi Gospodinov. Dan Lungu va mai participa şi la o seară de lectură alături de Niki Marangou (Cipru), Irena Brena (Slovacia) şi Georgi Gospodinov (Bulgaria), sîmbătă, 14 martie, precum şi la o discuţie cu alţi scriitori europeni – Georges Hausemer (Luxemburg), Noemi Kiss (Ungaria) şi Antoine Cassar (Malta).

De asemenea, la iniţiativa Centrului Naţional al Cărţii din cadrul ICR, şi scriitorii Radu Paraschivescu şi Petru Cimpoeşu vor participa la Leipziger Buchmesse 2009. Petru Cimpoeşu va citi un fragment din Christina Domestica şi vînătorii de suflete, sîmbătă, 14 martie, iar în ziua următoare, Radu Paraschivescu va citi din Ghidul nesimţitului.

Concurs de design createurope

Tinerii designeri şi studenţii de la facultăţile de design vestimentar din România sînt invitaţi să participe la cea de-a doua ediţie a createurope. Concursul a fost iniţiat în anul 2008 de Institutul Goethe, în colaborare cu reţeaua EUNIC a institutelor culturale europene din Berlin. Potrivit ICR Berlin, cei interesaţi îşi pot depune portofoliile pînă la data de 15 iunie.

O comisie specializată, formată din designeri vestimentari, jurnalişti şi profesionişti din domeniul modei, va alege dintre candidaţi 30 de finalişti, care îşi vor prezenta colecţiile la Berlin, în luna octombrie. În cadrul acestui spectacol de modă vor fi acordate patru premii: Premiul pentru Cel mai bun debut – va fi premiată o colecţie întreagă, care iese în evidenţă prin creativitate, multilateralitate şi unicitate –, care constă într-o bursă de 12 luni la Berlin şi posibilitatea realizării unei colecţii proprii pentru firma Quelle, Premiul pentru Colecţie avangardistă, al cărui cîştigător va beneficia de o bursă de şase luni la Berlin, Premiul pentru Cel mai bun student – se premiază modul de realizare a unei piese, de la schiţe, trecînd prin probele de material şi ajungînd la produsul final –, care constă într-o perioadă de practică de 4-6 luni la firma Quelle, în Nürnberg, şi Premiul Publicului, al cărui cîştigător va primi o bursă de trei luni la Village des Createurs, la Lyon (Franţa), fiind asigurate costurile de transport şi cazare, precum şi colaborarea cu experţi din domeniul designului vestimentar şi al marketingului, în vederea realizării unei colecţii vestimentare proprii.

Festivaluri de film francofon

Festivalul Filmului Belgian Francofon (27 februarie-5 martie) a fost conceput ca „o petrecere a cinematografiei“ din Belgia – apreciază Philippe Nayer, director şi responsabil de misiune Valonia-Bruxelles International. Philippe Nayer a declarat că Festivalul Filmului Belgian Francofon, care se desfăşoară la Cinematograful „Elvira Popescu“, dă ocazia publicului român să cunoască producţiile cinematografice belgiene. De asemenea, acesta a spus că speră ca producţiile prezentate – lungmetraje, scurtmetraje şi documentare – să dea ocazia realizatorilor belgieni de a se întîlni cu producători români. A fost proiectată pelicula Mîna omului fără cap, de belgienii Guillaume şi Stephane Malandrin. Cred că filmele prezentate arată partea necunoscută a cinematografiei belgiene, filme ale angoasei psihologice – a spus Stephane Malandrin, subliniind faptul că Belgia, asemenea României, are o tradiţie a esteticii suprarealiste.

Pe de altă parte, filme din Belgia, Franţa, Elveţia şi Liban vor fi proiectate în cadrul Festivalului Filmului Francofon, care se desfăşoară între 12 şi 15 martie la Casa de Cultură „Mihai Ursachi“ din Iaşi. Realizatoarea senegaleză de film Angle Brener va fi invitată de onoare a festivalului, iar patru dintre documentarele sale vor fi proiectate cu această ocazie. Festivalul se va bucura şi de prezenţa lui Philippe Quinsac, producătorul filmului Faro, zeiţa apelor, şi a lui Rufin Mbou, tînăr talent al noii scene cinematografice africane. Invitaţii speciali vor avea întîlniri cu publicul festivalului. Printre filmele care vor rula în cadrul evenimentului se numără French girl, Souad El Bouhati (Franţa/Maroc), West Beyrouth de Ziad Doueri (Franţa/Liban/Belgia/Norvegia) şi Mon beau sourire (Senegal). Intrarea la eveniment este liberă, iar toate filmele vor avea subtitrare în limba română sau engleză.

Salonul de carte şi presă

Între 4 şi 8 martie, se va desfăşura, la Muzeul Naţional de Istorie a României, cea de-a XIV-a ediţie a Salonului de carte şi presă, în organizarea firmei Amplus International Ltd. Cu o dezvoltare logistică şi tematică de la ediţie la ediţie, evenimentul reuneşte peste 100 de participanţi: edituri, importatori şi distribuitori de carte, fundaţii, societăţi şi institute culturale, instituţii de învăţămînt superior, unităţi muzeale şi, nu în ultimul rînd, importanţi reprezentanţi mass-media. Accesul liber în expoziţie şi preţurile promoţionale practicate la standuri reprezintă argumente majore care atrag vizitatorii doritori de carte beletristică, tehnică, didactică, ştiinţifică, universitară, academică, economică, enciclopedică, critică, memorialistică, pentru copii etc. De o mare audienţă se vor bucura evenimentele speciale ce se vor derula în timpul Salonului la standurile expozanţilor sau în spaţii special amenajate: lansări de carte, mese rotunde, dezbateri, recitaluri de poezie, muzică, acţiuni omagiale, simpozioane etc. Vizitatorii vor putea participa la întîlniri cu importante personalităţi din viaţa culturală, politică, cu vedete îndrăgite, la prezentarea programelor educaţionale la distanţă în format tipărit şi electronic, la tombole atractive, la etalarea măiestriei artizanale a unor meşteri populari autohtoni din diferite zone ale ţării.