OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- Lansări de carte. György Dragomán, unul dintre cei mai importanţi scriitori maghiari contemporani, şi-a lansat miercuri, 25 martie, la Cluj-Napoca, romanul Regele alb. Prezentările romanului au fost urmate de lecturi în limbile maghiară şi română şi de un dialog al autorului cu publicul. La lansare a participat, pe lîngă scriitor, şi Ildikó Gábos-Foarţă, traducătoarea romanului. În numai doi ani de la apariţie, la Editura Magvetö din Budapesta, Regele alb a înregistrat un succes remarcabil, fiind publicat sau în curs de publicare în 18 ţări. Luni, 30 martie, scriitorul şi editorul francez Jean Mattern şi-a lansat, la Timişoara, romanul de debut, Băile Király, în traducerea directorului-general al Editurii Polirom, Silviu Lupescu. Printre participanţi s-au numărat Gabriela Adameşteanu, Adriana Babeţi, Smaranda Vultur, Mircea Mihăieş şi Silviu Lupescu. Miercuri, 1 aprilie, Jean Mattern şi-a lansat volumul în Bucureşti. Apărută în Franţa în 2008, cartea a făcut senzaţie şi urmează să fie tradusă în mai multe limbi. Jean Mattern lucrează la prestigioasa Editură Gallimard, unde coordonează colecţia de literatură străină, „Du monde entier“, şi colecţia „Arcades“, consacrată scriitorilor contemporani de origine străină.

- La Viena – conferinţe despre anul 1989 în România. Alina Mungiu-Pippidi, preşedintele SAR şi profesor la Hertie School of Governance din Berlin, şi Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea Maryland (SUA), se numără printre participanţii la un simpozion organizat vineri, 27 martie, de ICR Viena, în cadrul programului „Romania – 20 Years After“, care se va derula pe tot parcursul anului. La simpozionul desfăşurat la Palatul Hofburg au mai fost prezenţi Smaranda Vultur, profesor la Universitatea de Vest (Timişoara), Radu Filipescu, fondator al GDS, şi scriitorul şi jurnalistul Mircea Dinescu. Otmar Lahodynsky, de la publicaţia Profil, a vorbit despre reflectarea în presa austriacă a evenimentului din 1989, iar Roland Adrowitzer, specialist în politică externă şi corespondent al televiziunii ORF la Bruxelles, a moderat dezbaterea.

- Mihai Ignat la Clubul Dramaturgilor. Luni, 30 aprilie, a avut loc întîlnirea lunară a Clubului Dramaturgilor, organizată de USR. Piesa lui Mihai Ignat (premiant al Teatrului de Comedie şi al Uniunii Teatrale din România), intitulată Fermoare, nasturi şi capse, a fost interpretată de actorii Antoaneta Cojocaru, Gabriel Fătu şi Cristian Iacob. Regia, Chris Simion. Spectacolul-lectură a fost urmat de „controverse critice“, coordonate de Mircea Ghiţulescu.

- Costa Gavras vine la Bucureşti. Regizorul grec de origine franceză Costa Gavras şi-a lansat marţi, 31 martie, la Bucureşti, cel mai recent film, Paradis în Vest. Filmul lui Costa Gavras spune poveştile unor imigranţi ilegali care trăiesc în Uniunea Europeană. Pelicula, inspirată din Odiseea lui Homer, îl prezintă pe Elias, un emigrant grec, care ajunge la Paris, unde trebuie să facă faţă vieţii dure din Occident. Istoria personală a lui Costa Gavras se aseamănă cu cea a personajului principal, regizorul alegînd să emigreze în Franţa, în 1951. Costa Gavras este, în prezent, preşedintele Cinematecii Franceze.

- „Cafeneaua critică“. A douăsprezecea întîlnire a proiectului de dezbateri culturale „Cafeneaua critică“ a avut loc miercuri, 1 aprilie, cu tema „Despre poezieproză cu Nora Iuga“. Invitata criticului Ion Bogdan Lefter a fost, evident, scriitoarea şi traducătoarea Nora Iuga. „Cafeneaua critică“ este un proiect de dezbateri culturale iniţiat în prima parte a anilor 1990, de către Ion Bogdan Lefter, la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Seria a doua a „Cafenelei critice“ a fost inaugurată în noiembrie 2008, actualmente desfăşurîndu-se la Club A din Bucureşti.

VA FI

- Marius Manole citeşte Dan Lungu. Editura Polirom invită cititorii vineri, 3 aprilie, la ora 17.00, la lansarea celui mai recent roman al scriitorului Dan Lungu, Cum să uiţi o femeie. Evenimentul va avea loc la Librăria Cărtureşti-Verona şi va fi prezentat de Carmen Muşat, Marius Chivu şi Daniel Cristea-Enache. Dan Lungu este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români din tînăra generaţie.

- Zilele Filmului Românesc de la Stockholm. Peliculele Bela Lugosi, vampirul căzut de Florin Iepan şi I Was A Teenage Feminist de Therese Shechter vor fi proiectate la Zilele Filmului Românesc de la Stockholm, între 3 şi 5 aprilie, şi vor fi urmate de discuţii despre mitul lui Dracula, respectiv feminism. A treia ediţie a festivalului Zilele Filmului Românesc, organizată de ICR Stockholm, propune o abordare tematică şi ludică a noţiunilor de teritorialitate şi transgresiune. Alte două regizoare de origine română stabilite în străinătate – Irene Lusztig (Reconstruction, SUA, 2001) şi Pola Rapaport (Writer of O, SUA/Franţa, 2004) – sînt prezente în festival. În continuarea Zilelor Filmului Românesc, ICR va găzdui luni, 6 aprilie, o conferinţă a Vesnei Goldsworthy cu titlul Imagining Romania.

- Cel ce se pedepseşte singur. Vineri, 3 aprilie, la ora 18.00, la Galeria Anticariat Curtea Veche, va avea loc vernisajul expoziţiei Cel ce se pedepseşte singur. Ştefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu: arta şi România în anii ’80-’90. Evenimentul este complementar expoziţiei cu acelaşi titlu, al cărei vernisaj va avea loc duminică, 5 aprilie, la Palatul Mogoşoaia. Coordonatorul proiectului, Erwin Kessler, consideră că, pe de-o parte, expoziţia se concentrează asupra anilor ’80, anii celei mai acute şi mai dramatice depresii economice, sociale şi politice din istoria noastră recentă, şi asupra perioadei imediat următoare, anii ’90, cei ai bulversantei tranziţii. Expoziţia rămîne deschisă pînă la 30 mai.

- „Le Paris du Cinéma Roumain“. 4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile de Cristian Mungiu, Nunta mută de Horaţiu Mălăele şi Restul e tăcere de Nae Caranfil se numără printre peliculele care vor fi prezentate în capitala Franţei, în cadrul evenimentului „Le Paris du Cinéma Roumain“ (7-14 aprilie). Aflat la cea de-a treia ediţie, proiectul are ca obiectiv prezentarea celor mai de succes producţii româneşti care au rulat în festivaluri internaţionale importante. Vor fi prezentate cele mai de succes filme româneşti recente – opt lungmetraje de ficţiune, zece scurtmetraje şi documentare. La proiecţii vor fi prezenţi cineaşti şi actori români precum Nae Caranfil, Alexandru Solomon, Vlad Ivanov şi Adrian Sitaru. Evenimentul va fi prezentat de criticul de film Magda Mihăilescu.

- Despre dramaturgie, la New York. Ioana Ieronim, Mihaela Michailov şi Andreea Vălean vor participa joi, 9 aprilie, la o dezbatere despre locul ocupat de dramaturgie în carierele lor, moderată de Saviana Stănescu, la ICR New York. Cele trei scriitoare vor susţine discuţia Back/grounds to dramatic writing, prezentîndu-şi parcursul individual în dramaturgie.

- Război pe calea undelor, pe DVD. Documentarul Război pe calea undelor de Alexandru Solomon va fi lansat pe DVD marţi, 14 aprilie, la Librăria Cărtureşti-Verona. Faţă de versiunea iniţială de cinema (108 minute), DVD-ul Cold Waves/Război pe calea undelor, lansat iniţial în noiembrie 2007, include mult mai mult material, în mare parte inedit. DVD-ul conţine versiunea în trei episoade a filmului, subtitrată în şapte limbi străine şi în română.

Scriitori români în străinătate

A doua ediţie în limba germană a volumului Nostalgia de Mircea Cărtărescu a apărut luna aceasta, la Editura Suhrkamp, în traducerea lui Gerhardt Csejka, după o primă ediţie lansată în 1997, la Editura Volk und Welt. Postul austriac de televiziune ORF 1 a dedicat o emisiune acestui volum în cadrul talk-show-ului „Kulturcafe“, cartea fiind, de asemenea, elogios prezentată şi la postul Deutschlandradio. Această nouă ediţie a Nostalgiei este al doilea volum de Mircea Cărtărescu publicat de Editura Suhrkamp după De ce iubim femeile, în 2008, carte extrem de bine primită de public şi critică, vîndută în peste 3.500 de exemplare. În 2010, editura va publica şi Travesti. Traducerea în limba germană a volumului Orbitor. Aripa stîngă, apărută în Austria la Editura Zsolnay, în 2007, a ajuns la a patra ediţie, atingînd vînzări de peste 10.000 de exemplare. Gerhardt Csejka a fost recompensat cu Premiul Traducătorului, în valoare de 25.000 de euro. În ianuarie 2008, la numai trei luni de la apariţie, Orbitor. Aripa stîngă a fost desemnată „cartea lunii“ în topul realizat de Radiodifuziunea austriacă ORF, iar în februarie 2008 se situa pe primele locuri în lista celor mai bune volume ale lunii, stabilită de postul german de radio SWR. Ediţia de buzunar a volumului va fi publicată în toamna lui 2009, de editura germană DTV.

Scriitorul Matei Florian a susţinut o lectură bilingvă, alături de traducătoarea Eva Wemmer, a romanului Băiuţeii – scris împreună cu fratele său, Filip Florian –, vineri, 27 martie, la ICR Berlin. Matei Florian a debutat cu poezie în 1997, iar din 1998, a fost reporter şi, ulterior, titular de rubrică la revista Dilema. Romanul Băiuţeii a fost publicat la Editura Polirom, în 2006.

Luni, 30 martie, agentul literar Simona Kessler a anunţat că romanul Degete mici de Filip Florian va fi lansat în librăriile din SUA de Editura Houghton Mifflin Harcourt, la 23 iulie. În pregătirea lansării, Filip Florian şi Simona Kessler vor participa la o serie de evenimente organizate de ICR New York în perioada 29 aprilie-5 mai, cînd, în oraşul american, are loc Festivalul PEN World Voices. Degete mici/Little Fingers a fost tradus în engleză de Alistair Blyth şi va avea un tiraj 5.000 de exemplare. De Harcourt se leagă una dintre cele mai spectaculoase vînzări de drepturi de autor postrevoluţionare. Editura americană, cu o tradiţie de peste 80 de ani, a achiziţionat drepturile de editare ale romanului Degete mici pentru întreaga lume (exceptînd contractele preexistente). Degete mici (Polirom, 2005) a mai fost publicat în Ungaria (Magvetö, 2008), Germania (Suhrkamp, 2008) şi Polonia (Czarne, 2008) şi urmează să apară şi în Slovenia (Didakta), Spania (Acantilado), Italia (Fazi Editore) şi Slovacia (Kalligram).

Şase maladii ale spiritului contemporan, prima operă a lui Constantin Noica tradusă în limba spaniolă, la Editura Herder, a fost lansată la Centro Cultural Círculo de Lectores din Madrid, miercuri, 1 aprilie. Traducerea volumului, realizată de Vasilica Cotofleac, a fost subvenţionată de ICR. La lansare au vorbit Miguel García-Baró López, profesor de filozofie la Universitatea Pontificia Comillas din Madrid, Gerardo del Pozo Abejón, profesor la Facultatea de Teologie San Dámaso din Madrid, Iuliu Cristian Arieşanu, cercetător la Universitatea din Zaragoza, Raimund Herder, reprezentantul editurii cu acelaşi nume, şi Horia Barna, director ICR Madrid.

„Noul cinematograf al regizorului român“

Începînd de miercuri, 1 aprilie, în cadrul proiectului „Noul cinematograf al regizorului român – Studioul Horia Bernea“ de la MŢR, spectatorii sînt invitaţi să vizioneze filme selectate de regizori români şi documentare inedite marca Astra Film, dar şi să participe la ateliere şi dezbateri. În cadrul proiectului vor fi prezentate filme selectate de realizatori români de marcă, documentare inedite oferite de Astra Film şi pelicule realizate de tinere regizoare din România şi din Spania, fiind oferită, totodată, şansa cinefililor să participe la ateliere şi dezbateri susţinute de regizorii invitaţi. La 1 aprilie, Astra Film a prezentat documentarul Vision Man/Omul din vis de William Long (Suedia, 1997).

În luna aprilie, sîmbăta şi duminica, vor rula filme româneşti şi spaniole. Peliculele spaniole sînt puse la dispoziţia MŢR de către Institutul Cervantes din Bucureşti, iar scurtmetrajele realizate de tinere regizoare românce sînt oferite spre vizionare de UNATC şi Hyperion. Printre producţiile prezentate se numără Filmele mele nefăcute şi Amelia de Eva Pervolovici, Cuibul sălbatic şi Preţul inocenţei de Geanina Grigoraş, Pizza Love de Ivana Mladenovic şi Ştefan, Pentru el şi Întîlnire de gradul III de Stanca Radu. Totodată, va fi proiectat filmul spaniol Lo mejor de mi/Ce e mai bun în mine de Roser Aguilar, premiat la Festivalul de la Locarno în 2007.

Urmuz cu desene de Dan Perjovschi

Volumul Pagini bizare de Urmuz, cu 15 intervenţii de Dan Perjovschi, a fost lansat la Editura Cartier, miercuri, 1 aprilie, la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, în prezenţa plasticianului şi a scriitoarei Simona Popescu. Cartea reprezintă o întîlnire între arta de avangardă, reprezentată de poeziile lui Urmuz, şi arta contemporană – desenele lui Dan Perjovschi. „Pentru fiecare lucrare de mari dimensiuni concep desenele în nişte carneţele care intră în buzunar. Pe ultimele pagini ale acestor carneţele notez nume de oameni şi de străzi, ce mai am de făcut, ce e musai să nu fac, ce să-mi aduc aminte, ce să uit. Fără să vreau, paginile astea au devenit «ceva» în sine, un limbaj original, jumate desen–jumate text, care se face sincer, fără ca eu să ştiu, artistic. [...] Toate pictogramele astea, care lasă loc mai multor interpretări decît se fac în mod obişnuit, reprezintă viaţa mea dintre 2003 şi 2008, sînt cele mai urmuziene desene ale mele“ – afirmă Dan Perjovschi.

Lansare Kerry Kennedy

Fiica lui Robert Kennedy, Kerry Kennedy, va lansa miercuri, 8 aprilie, la Bucureşti, volumul Spune adevărul puterii. Apărători ai drepturilor omului, în cadrul unei serii de evenimente care include şi un simpozion dedicat promovării drepturilor omului. Cartea sa, editată de Curtea Vechek, cuprinde interviuri cu 51 de personalităţi din aproape 40 de ţări, realizate timp de doi ani. Printre personalităţile intervievate se numără Baltasar Garzon, din Spania, Vaclav Havel, din Cehia, laureaţi ai Premiului Nobel, precum şi Dalai Lama, arhiepiscopul Desmond Tutu, Elie Wiesel, dar şi nume necunoscute în afara graniţelor lor natale, cum ar fi Wangari Maathai, din Kenya, Juliana Dogbazi, din Ghana, Marina Pisklakova, din Rusia, Gabor Gombos, din Ungaria, Asma Jahangir şi sora ei, Hina Jilani, din Pakistan. Cartea este ilustrată de Eddie Adams, cîştigător al Premiului Pulitzer.

La 9 aprilie, Kerry Kennedy va participa la simpozionul dedicat drepturilor omului, organizat sub patronajul Senatului României.

Kerry Kennedy şi-a dedicat întreaga viaţă promovării valorilor întruchipate de tatăl ei, senatorul Robert F. Kennedy, cel care şi-a asumat rolul de lider politic al familiei după asasinarea fratelui său, fostul preşedinte american John F. Kennedy, în noiembrie 1963. În timpul cursei sale pentru preşedinţie, Robert Kennedy a fost asasinat în Los Angeles, în 1968, chiar în ajunul alegerilor primare din statul California, cruciale pentru cîştigarea alegerilor prezidenţiale.