OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

Primul dicţionar al limbii române, la Budapesta. Institutul Cultural Român din Budapesta a deschis sezonul de toamnă din 2009 cu prezentarea volumului Dictionarium Valachico-Latinum, primul dicţionar al limbii române, semnat de prof. dr. Gheorghe Chivu, membru al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ din cadrul Academiei Române şi profesor la Universitatea Bucureşti. Volumul, realizat după manuscrisele originale aflate în Biblioteca Universităţii ELTE din Budapesta, este rezultatul colaborării dintre Academia Română şi Academia Ungară de Ştiinţe şi a fost prezentat publicului din Budapesta – în prezenţa prof. dr. Gheorghe Chivu, alături de dr. Farkas Jenö, traducător, profesor la Catedra de Limbă Română a Universităţii ELTE din Budapesta – pe data de 3 septembrie 2009, la sediul Institutului.

- „4X4. Instalaţia de cArte“ Proiectul, iniţiat de Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, s-a desfăşurat între 27 iulie – 4 august 2009 la Palatul Mogoşoaia. Organizatorul evenimentului a fost Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ de la Mogoşoaia, în parteneriat cu Asociaţia EURO CULTURART. Patru poeţi – Dan Mircea Cipariu, Andra Rotaru, Robert Şerban, Florina Zaharia – şi patru artişti vizuali – Francisc Chiuariu, Marian Dobre, Simona Vilău, Mihai Zgondoiu – au intrat în relaţie şi rezonanţă creatoare pe parcursul celor zece zile petrecute la Palatul Mogoşoaia. Vernisajul a avut loc duminică, 6 septembrie.

- Cîştigătorii „Cerbului de Aur“. Marele Premiu al ediţiei din 2009 a fost cîştigat de italianul Antonino. „Cerbul de Argint“ a revenit formaţiei The Marker din România, iar „Cerbul de Bronz“ a fost cîştigat de Ovi din Norvegia, care a obţinut şi Premiul de Popularitate. Glen Vella din Malta a obţinut Premiul de Specialitate, acordat de juriului concursului. Celebrul chitarist Steve Vai a fost distins cu Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate, susţinînd şi un recital în ultima seară. Timp de şase zile, Festivalul „Cerbul de Aur“ a adunat, în afară de spectatorii prezenţi în Piaţa Sfatului, peste zece milioane de telespectatori, care au urmărit cel puţin una dintre emisiunile difuzate de TVR 1, stabilindu-se astfel un nou record de audienţă.

- Les Arts Florissants. Marţi, 8 septembrie, ansamblul Les Arts Florissants a interpretat la Ateneul Român oratoriul Suzanna de Georg Friedrich Händel. Fondat în 1979 de William Christie, ansamblul este unul dintre cele mai cunoscute din lume, fiind alcătuit din cîntăreţi şi instrumentişti specializaţi în muzica barocă.

- Cum obţinem bani europeni. Grupul pentru Dialog Social şi Revista 22 au organizat miercuri, 9 septembrie, la sediul lor de pe Calea Victoriei 120, dezbaterea Pune fondurile europene la treabă: dificultăţi şi soluţii. Pornind de la faptul că România poate primi 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană în următorii cinci ani, dacă va reuşi să acceseze fonduri europene, miniştri (ministrul Finanţelor Publice, dl Gheorghe Pogea, ministrul Economiei, dl Adriean Videanu, ministrul pentru Afaceri Europene, dl Vasile Puşcaş, ministrul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri, dl Constantin Niţă, ministrul Agriculturii, dl Ilie Sârbu), preşedinţi de bănci, analişti economici, reprezentanţi ai organizaţiilor oamenilor de afaceri şi ai sindicatelor, precum şi numeroşi jurnalişti au încercat să identifice problema care îngreunează accesarea acestor fonduri, şi anume lipsa unei strategii de proiecte.

VA FI

- Centrul ASTRA pentru Patrimoniu. Consiliul Judeţean Sibiu şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA vă invită vineri, 11 septembrie, orele 13.00, la Centrul Cultural Habitus (Piaţa Mică, nr. 4, subsol, Biserica Romano-Catolică), cu ocazia prezentării oficiale a proiectului „Conservarea şi restaurarea patrimoniului etnografic în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului“, prin care se va crea Centrul ASTRA pentru Patrimoniu. Proiectul este realizat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.

- Toţi fiii mei. În deschiderea stagiunii 2009-2010, sîmbătă, 12 septembrie, şi duminică, 13 septembrie, ora 19.00, la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti va avea loc premiera spectacolului Toţi fiii mei de Arthur Miller, în regia lui Ion Caramitru. În distribuţie: Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Dragoş Stemate, Costina Ciuciulică, Vivian Alivizache, Dorin Andone, Ioan Andrei-Ionescu, Gavril Pătru, Irina Cojar. Muzica originală a spectacolului îi aparţine lui Vlaicu Golcea, light design-ul este semnat de Chris Jaeger, multimedia, de Daniel Gontz, iar scenografia, de Dragoş Buhagiar.

- Foişorul de foc, străjerul Bucureştilor. Luni, 14 septembrie 2009, ora 18.00, în staţia de metrou Dristor 1 va avea loc vernisajul expoziţiei fotografice Foişorul de foc, străjerul Bucureştilor, organizată de Asociaţia „Bucureştiul meu drag“ împreună cu Muzeul Pompierilor. În cadrul expoziţiei, care va rămîne deschisă pînă pe 27 septembrie, pot fi văzute imagini din istoria pompierilor români.

- Marcela. Luni, 14 septembrie, Centrul Ceh prezintă, începînd cu ora 20.00, în seria „Documentary Mondays“, documentarul Marcela, în regia Helenei Trestikova, produs în 2007. Un decupaj tranşant, un nou film despre limitele umane.

- Gala Bucureşti – Strict secret. ArCuB (Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti) vă invită luni, 14 septembrie, la ora 21.00, la proiecţia integrală a serialului documentar de televiziune Bucureşti – Strict secret. Serialul, premiat de Asociaţia Profesioniştilor din Televiziunea Română, a fost scris şi regizat de Stelian Tănase, fiind difuzat de Realitatea TV. Evenimentul va avea loc la Muzeul Ţăranului Român. Intrarea este liberă.

- Băi, efemerule! Centrul Naţional al Dansului (Bucureşti) deschide stagiunea 2009-2010 cu Platforma Dansului Contemporan, o manifestare de anvergură, care le oferă maximum de vizibilitate coregrafilor români şi lucrărilor acestora. Timp de patru zile (17 – 20 septembrie), vor fi prezentate, într-un maraton fără precedent, cele mai noi lucrări şi spectacole ale creatorilor activi în domeniul dansului contemporan. Invitaţii speciali la Platforma Dansului Contemporan din Bucureşti sînt directori de teatre şi festivaluri din întreaga lume, care doresc să cunoască dansul contemporan din România, în vederea selectării de lucrări şi de spectacole pentru stagiunile şi festivalurile pe care le organizează în ţările din care provin. Platforma Dansului Contemporan 2009 se desfăşoară sub titlul Băi, efemerule! şi reprezintă o poziţionare critică a dansatorilor şi a coregrafilor. „Astăzi, la 20 de ani de la căderea dictaturii, simţim (pentru a cîta oară?) urgenţa de a ne reafirma poziţia şi de a revendica spaţiul de care avem nevoie pentru a exista şi pentru a ne exprima liber“, declară în Manifestul Platformei Mihai Mihalcea şi Vava Ştefanescu, directori ai CNDB.

Protest

Revista Observator cultural protestează public faţă de maniera neprofesionistă în care AFCN înţelege să trateze operatorii culturali de pe piaţa autohtonă. Legislaţia privind finanţarea culturală rămîne, după ani de dezbateri, la fel de stufoasă, confuză şi imposibil de aplicat. Dacă la aceste impedimente se adaugă dezinteresul şi incompetenţa funcţionarilor care administrează fondurile publice destinate instituţiilor culturale, înţelegem de ce ajungem în situaţia în care finanţări destinate unui an se restrîng la doar două luni şi de ce sumele acordate „norocoşilor“ cîştigători există numai pe hîrtie. Modul în care sînt concepute dosarele de solicitare a finanţării presupune ca toţi operatorii culturali să „ajusteze“ cifrele şi cheltuielile, iar contribuţia proprie ce trebuie motivată depăşeşte uneori de patru ori suma acordată de finanţator. Ţinînd cont de toate acestea şi deşi sîntem, teoretic, beneficiari ai unei finanţări AFCN, refuzăm să legitimăm, prin semnarea unui contract, un mecanism ineficient, profund birocratic, al cărui mare succes este de a pune beţe în roate instituţiilor culturale – mergînd pînă la pericolul dispariţiei unor publicaţii (vezi cazul revistei Memoria).

S.O.S. Revista Memoria!

Înfiinţată în noiembrie 1990, Memoria – Revista gîndirii arestate (editată de Fundaţia Culturală Memoria sub egida Uniunii Scriitorilor din România) îşi anunţă, într-un comunicat de presă, incapacitatea de a-şi continua activitatea, după neincluderea ei pe lista cîştigătorilor de către Comisia de evaluare şi selecţie a finanţărilor acordate de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi, mai apoi, de Comisia de Judecare a Contestaţiilor. După 67 de numere în care a găzduit mărturii ale ororilor dictaturii comuniste, revista estimează încetarea apariţiei după onorarea abonamentelor pe 2009: „Nu a fost un drum uşor: mijloacele materiale – atît de darnic risipite pentru tot soiul de manifestări cu ecou de o zi – pentru noi erau aproape întotdeauna precare. A fost nevoie de tenacitate, de spirit de sacrificiu şi de o neostoită sete de a spune adevărul şi de a face dreptate, pentru ca revista să supravieţuiască pe parcursul a 19 ani“.

Leonard Cohen la Bucureşti

La 42 de ani de la primul său album, Songs of Leonard Cohen (1967), artistul, unul dintre cei mai importanţi şi apreciaţi cantautori, a lansat, pe 31 martie, Live in London, primul album după Dear Heather din 2004. Disponibil pe DVD şi pe două CD-uri, albumul conţine 25 de piese din spectacolul susţinut în 2008 pe faimosul stadion londonez O2 Arena.

Dacă anul trecut şi-a serbat ziua de naştere (21 septembrie) în faţa a 10.000 de oameni, anul acesta, scriitorul şi compozitorul canadian a revenit la Bucureşti mai devreme. Turneul World Tour 2009, început pe 2 aprilie, a inclus un concert de neuitat pentru cei 7.500 de spectatori care s-au aflat, pe 4 septembrie, pe Stadionul Tineretului („Iolanda Balaş Soter“), la o zi după ce, la Palatul Ghika, avusese loc o seară exclusivă „Leonard Cohen“. Spectacolul-eveniment a fost organizat şi în acest an de Events. Turneul va continua în Spania (cu încă cinci concerte, ultimul fiind programat pe 21 septembrie, la Barcelona), urmînd să se încheie în Statele Unite (cu 14 concerte, ultimul fiind pe 13 noiembrie, în San Jose, California).

Cinci secole şi jumătate de Bucureşti, la Praga

Cu ocazia celor 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bucureşti, Institutul Cultural Român din Praga organizează, între 9 septembrie şi 2 octombrie, Luna 9 a Bucureştiului în Praga. Programul acoperă, prin proiecte expoziţionale, proiecţii de film, lecturi publice şi prelegeri, prin spectacole de teatru şi concerte, patru perioade din evoluţia istorică a Bucureştiului: 1859-1917, 1918-1939, 1940-1989 şi 1990-2009.

Desfăşurat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii din Republica Cehă şi al Ambasadei României în Republica Cehă, ansamblul de manifestări reuneşte diverse instituţii, asociaţii şi muzee: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Teatrul Nottara, Facultatea de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara, Centrul Naţional al Cinematografiei, Arhiva Naţională de Filme, Cinemateca Română, Asociaţia „Bucureştiul meu drag!“. Sînt invitaţi: Eugen Negrici, Gheorghe Lazăr, Irina Sârbu şi PurAnima, Bogdan Movileanu, Narcis Dorin Ion, Răzvan Ţupa, Oana Cătălina Ninu, Mugur Grosu, Domnica Drumea, Marius Ianuş şi Cosmin Perţa, Vlaicu Golcea, Bucharest AV. Expoziţia permanentă a lui Dan Perjovschi va marca începutul Lunii 9 a Bucureştiului în Praga, precum şi inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Tehnice Naţionale din Praga.

Ieudul fără ieşire, în ediţie suedeză

În perioada 22-26 septembrie, Ioan Es. Pop se va afla în Suedia, la invitaţia ICR Stockholm, pentru lansarea volumului de versuri Ieudul fără ieşire/ Ieud utan utgang, publicat în limba suedeză la Editura Tranan, în traducerea lui Dan Shafran, într-un tiraj de 1.200 de exemplare.

Programul apariţiilor publice ale lui Ioan Es. Pop va include o lectură la Salonul de Poezie de la ICR Stockholm, împreună cu poetul suedez Johan Jönson, şi două lecturi în cadrul Tîrgului de Carte Bok&Bibliotek de la Göteborg (joi, 24 septembrie, pe scena Uniunii Scriitorilor volumul va fi lansat în prezenţa lui Henrik Nilsson, iar vineri, 25 septembrie, în Aula pentru Poezie va fi făcută o lectură din versurile lui Ioan Es. Pop, în limbile română şi suedeză).

Publicat în 1994 la Editura Cartea Românească, Ieudul fără ieşire a obţinut Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România şi din Republica Moldova.