OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A FOST

- October, Remember, December. Joi, 19 noiembrie, la Anaid Art Gallery a avut loc vernisajul expoziţiei October, Remember, December. Curatori: Valentina Iancu şi Diana Dochia. Expoziţia cuprinde o selecţie de lucrări semnate de Traian Boldea, Remus Grecu, Bogdan Nicolai, Maia Oprea, Adrian Pora, Lea Rasovszky, Alexandru Rădvan, David Şandor şi Tara (von Neudorf) şi va fi deschisă în perioada 19 noiembrie – 18 decembrie.

- Librăria cu muzică. Radio România Muzical şi Librăria Humanitas (Kretzulescu) au lansat Librăria cu muzică, un proiect neconvenţional ce se adresează cu precădere unui public mai tînăr. Vineri, 20 noiembrie, invitaţii au fost păpuşa Ton Piticoton şi elfele Arietta şi Pocchettina, personajele Lecţiei micului meloman, cea mai simpatică lecţie despre muzică de la radio. Emisiunea înregistrată poate fi ascultată bilunar, sîmbăta.

- spaţiu privat. Vineri, 20 noiembrie, la Centrul Naţional al Dansului din Bucureşti a avut loc lansarea volumului de poezie spaţiu privat de Elena Vlădăreanu, în prezenţa autoarei şi a lui Dan Perjovschi, autorul celor 33 de ilustraţii care însoţesc volumul. Următoarea lansare va avea loc sîmbătă, 28 noiembrie, orele15.00, la Tîrgul de carte Gaudeamus, la standul editurilor Polirom şi Cartea Românească.

- Dramaturgi de azi la Odeon. Teatrul Odeon şi Fundaţia Culturală „Camil Petrescu“ au prezentat luni, 23 noiembrie, un spectacol-lectură cu unul dintre cele mai apreciate texte neerlandeze contemporane, Cloaca de Maria Goos, în traducerea Lilianei Alexandrescu. Au fost prezenţi atît autoarea, cît şi cunoscutul actor Peter Blok, interpretul unuia dintre rolurile principale la premiera absolută a piesei, precum şi în filmul realizat după scenariul autoarei. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Institutului de Teatru din Amsterdam, în cadrul proiectului Dramaturgi de azi la Odeon.

- „Proiect Avdhela“. Asociaţia Predania a lansat marţi, 24 noiembrie, la Clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Român, site-ul „Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne“, care îşi propune să identifice, să editeze şi să ofere operele ştiinţifice şi artistice ale patrimoniului culturii aromâne şi ale celor înrudite acesteia. Pentru cercetători şi pentru toţi cei interesaţi, a fost lansat site-ul www.proiectavdhela.ro.

- „Lecturi urbane“. Organizat bilunar, proiectul „Lecturi urbane“, iniţiat de civika.ro, are ca scop promovarea lecturii în locurile publice şi în mijloacele de transport în comun. Marţi, 24 noiembrie, s-a consumat un nou episod pe traseul de metrou Grozăveşti-Dristor, cu plecare din Piaţa Unirii. Evenimentul durează, de fiecare dată, o oră şi jumătate.

- Concert cameral Enescu-Brahms. Miercuri, 25 noiembrie, la  Ateneul Român, Remus Azoiţei (vioară) şi Eduard Stan (pian) au susţinut un concert în cadrul turneului internaţional Enescu-Brahms: European Encounters, turneu organizat de Institutul Cultural Român. Turneul se desfăşoară în perioada 1 octombrie – 10 decembrie şi include oraşe precum München, Stockholm, Hamburg, Bruxelles, Praga, Copenhaga, Madrid, Paris, Dublin, Amsterdam, Viena, Berlin, Washington D.C. şi New York.

VA FI

- Zilele BCU. Pe 26 şi 27 noiembrie se desfăşoară la Bucureşti Zilele Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“. Pe lîngă acordarea distincţiilor anuale – „Bibliotecarul anului“, „Cititorul anului“, „Donatorul anului“, „Editura anului“ –, programul cuprinde conferinţe, seminarul „Accesul deschis la informaţia ştiinţifică“ şi prezentarea proiectului european „Acces Naţional Electronic la Literatura Ştiinţifică – ANELIS“.

- Feminism şi cultură. Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academei Române anunţă organizarea sesiunii internaţionale de comunicări dedicate teoriei artei şi analizei culturale feministe, care va avea loc la sediul Institutului (Calea Victoriei, nr. 196), la data de 27 noiembrie, fiind primul eveniment din istoria Institutului dedicat acestei problematici. Şi-au anunţat participarea: Ferris Olin (SUA), Zuzana Stefkova (Cehia), Hemma Schmutz (Austria), Celine Omer (Franţa), Ramona Novicov, Ion Bogdan Lefter, Aurora Liiceanu, Ioana Vlasiu, Olivia Niţiş, Adriana Oprea, Liliana Alexandrescu, Liviana Dan,  Oana Băluţă, Marilena Preda Sânc, Eniko Magyari-Vincze.

- Contact improvisation. Sub egida Fundaţiei Culturale Greceşti din Bucureşti şi a Ministerului Culturii din Grecia se vor desfăşura, în perioada 27-29 noiembrie, la Studio Experimental (str. Hrisovului, nr. 2A), un workshop şi un spectacol de contact improvisation organizate de Compania de Dans „Wrong Movement“ (Atena), condusă de profesorul şi dansatorul Konstantinos Mihos. Evenimentul va fi reluat şi în alte ţări balcanice şi face parte din „Harta Dance Project“. Programul workshopului: vineri, 27 noiembrie: 18.00-21.00; sîmbătă, 28 noiembrie: 15.00-19.00; duminică, 29 noiembrie: 12.00-16.00.

- Festival studenţesc „Ionesco“. Începînd cu anul 1994, la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti (Calea Plevnei nr. 61, Sector 1) se desfăşoară Festivalul Naţional Studenţesc de Teatru al Absurdului „Eugène Ionesco“. Ediţia din acest an, a XV-a, desfăşurată sub semnul Centenarului Ionesco, are loc între 27 şi 29 noiembrie. Intrarea la spectacole va fi liberă.

- DaKINO, ediţia a XIX-a, la Cinematograful Scala din Bucureşti. Ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Film DaKINO se va desfăşura în perioada 27-29 noiembrie, la Cinematograful Scala din Bucureşti. Fiind o ediţie „green“, cele două secţiuni competitive – „Documentar“ şi „Scurtmetraj ficţiune“ – abordează teme ecologice. Pe lîngă premiile tradiţionale, Trofeul DaKINO şi Premiul Special al Juriului, la secţiunea „Film documentar“ va fi acordat şi un Premiu al Publicului spectator.

- Film spaniol. Institutul Cervantes vă învită pe 3 şi 10 decembrie, orele 19.00, la proiecţii de filme spaniole de lungmetraj: Noviembre, Spania, 2002, regia Achero Manas, şi Tu vida en 65 minutos, Spania, 2006, regia María Ripoll. Proiecţiile au loc în Ceainăria Cărtureşti din Constanţa, iar filmele beneficiază de subtitrare în limba română, intrarea fiind liberă.

- Concert Demis Roussos. Vineri, 4 decembrie, Demis Roussos va susţine al treilea concert în România, la Sala Palatului din Bucureşti, începînd cu orele 19.00. Demis Roussos a lansat în luna mai a acestui an albumul Demis, un CD ce s-a vîndut, în prima lună de la lansare, în peste 80.000 de exemplare.

Dorana Coşoveanu la Conferinţele TNB

Duminică, 29 noiembrie, de la ora 11.00, la Sala Atelier, Dorana Coşoveanu susţine conferinţa cu tema Atunci cînd tablourile au fost împuşcate, în cadrul Conferinţelor Teatrului Naţional.

Istoric, critic de artă şi muzeograf al Muzeului Naţional de Artă al României, Dorana Coşoveanu proteja şi depozita, în decembrie 1989, cele mai importante lucrări ale Galeriei Europene (Rubens, El Greco, Memling, Van Eyck etc.), înaintea începerii incendierii nocturne a clădirii.

În cadrul conferinţei, se va proiecta un film realizat de TVR pe 3 ianuarie 1990 (redactor, Mihaela Creţulescu), care prezintă distrugerile provocate operelor de artă ale MNAR.

Ca membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Dorana Coşoveanu este colaborator permanent al mai multor emisiuni culturale radio şi TV, iniţiator al unor expoziţii de artă plastică modernă, în ţară şi străinătate. După un traseu profesional complicat (respinsă de mai multe facultăţi – Filologie, Arte Plastice, Teatru) datorat statutului de deţinut politic al tatălui (cdor de aviaţie Ion Coşoveanu, care a suportat 17 ani de detenţie), reuşeşte să-şi încheie studiile la Academia de Arte, Secţia „Istoria şi Teoria Artei“ (1966) şi „Restaurare frescă“ (1967), devenind  muzeograf-cercetător la Muzeul de Artă al RSR.

Din 1966 şi pînă în decembrie ’89 este conservator, redactor, muzeograf în cadrul Galeriei de Artă Europeană a acestui muzeu. Publică studii, cataloage, comunicări ştiinţifice, articole de presă, monografii.

Între 1990 şi 1994 devine director general adjunct al Muzeului Naţional de Artă, iar între 1997 şi 2000 este consilier ministerial la Ministerul Culturii. Membru al Alianţei Civice şi membru fondator al Fundaţiei Academia Civică, în cadrul căreia a colaborat la proiectul muzeografic al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet, Dorana Coşoveanu consideră că nu este o „fărădelege mai mare decît a încerca să distrugi şi să răstorni scara de valori din cultura unei naţiuni“.

DOC EST, ediţia a treia

Centrul Cultural Francez din Iaşi, Centrul Cultural German, Asociaţia Mai Bine şi Asociaţia TERIS organizează, în perioada 26-28 noiembrie, a treia ediţie a Festivalului de Film Documentar DOC EST, o premieră în România în domeniul filmului de documentar mediu. Filmele incluse în program abordează subiecte sensibile şi controversate: de la încălzirea globală, probleme cauzate de epuizarea resurselor de apă şi cultivarea organismelor modificate genetic, la cazul Roşia Montana şi mineritul în România. Proiecţiile şi discuţiile cu invitaţii – regizori şi specialişti în ecologie şi agribusiness, din România, Franţa şi Germania – vor avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor, între orele 17.00-23.00. Festivalul se deschide joi, 26 noiembrie, ora 17.00, la Sala Gaudeamus.

Strălucirea arămurilor ţigăneşti

Cu ocazia lansării ClujEst, o iniţiativă comună al proprietarilor Galeriei Quadro din Cuj-Napoca – punct de cercetare vizuală care are ca scop documentarea şi arhivarea artei contemporane româneşti şi a diferitelor fenomene culturale în cadrul Centrului Cultural Independent Fabrica de pensule – în data de 20 noiembrie s-a vernisat expoziţia: O MIRAJI LE HROMANE BUTIENGA – Strălucirea arămurilor ţigăneşti de Gábor Lali. Obiectele, realizate cu meşteşugul tradiţional ţigănesc, fac referire la obiecte cotidiene şi exprimă identitatea ţigănească. În catalogul expoziţiei puteţi citi articole de Tamás Gáspár Miklós („Hei, ţigane!“) şi Székely Sebestyén György („Strălucirea arămurilor ţigăneşti – Gábor Lali“).

„Despre expoziţia noastră şi a tuturor celor care vor fi prezenţi mă încumet să zic că este unicat din mai multe motive, dar mai ales pentru că se face în ciuda prejudecăţilor, rasismului cronic, a batjocurii şi urei faţă de ţigani a unor oameni care habar n-au cît e de greu să fii ţigan. Dar, cum zice proverbul, a greşi e omenesc, eu zic, a iubi e ţigănesc.“ (Gábor Lali)