Lectoratele de limba română din
străinătate sînt în pericol de dispariţie. Ministerul
Educaţiei n-a semnat Ordinele de Deplasare pentru 38 de lectori
români, detaşaţi, pe bază de concurs, la universităţi de
peste hotare. În majoritatea ţărilor în care
funcţionează lectorate de limba română, anul şcolar a
început. Neprezentarea la post creează grave
disfuncţionalităţi în relaţia universitară dintre România
şi ţările partenere. Prezentăm în această pagină mai
multe puncte de vedere ale lectorilor români rămaşi acasă
din cauza birocraţiei Ministerului Educaţiei.
Stimate domnule comisar Leonard Orban,
Permiteţi-mi să mă adresez Domniei Voastre într-o chestiune ce ţine de reprezentarea limbii române în universităţile din străinătate prin lectoratele româneşti. În prezent, sînt deschise în întreaga lume 35 de lectorate de limba română, sprijinite de către Institutul Limbii Române, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România. Din motive de austeritate, Institutul Limbii Române nu mai are acum, în pragul noului an universitar, posibilitatea financiară de a întreţine aceste lectorate deschise cu multe stăruinţe şi efort în multe ţări ale lumii. Lectorii nu şi-au primit mandatele de a se prezenta la post.
Vă rugăm, domnule comisar, să uzaţi de înţelegerea pe care dvs., în înalta funcţie pe care o exercitaţi, o aveţi în privinţa importanţei reprezentării în lume a oricărei limbi, deci şi a limbii române, pentru a interveni pe lîngă Guvernul României, în scopul susţinerii lectoratelor de limba română în universităţile în care ele există ca un obiectiv prioritar al învăţămîntului românesc şi al reprezentării României, chiar în momente de austeritate. Nerespectarea contractelor externe, interguvernamentale şi de parteneriat în acest domeniu va conduce la prejudicii învăţămîntului românesc şi României, ce nu se vor putea recupera cu uşurinţă.
Alăturat, vă trimitem scrisoarea deschisă pe care lectorii de limba română din întreaga lume o adresează tuturor forurilor de decizie abilitate din România.
Dr. Romaniţa Constantinescu,
lector de limba română, Universitatea
În anul universitar 2008-2009, limba română a fost predată în universităţi prestigioase din străinătate, în 25 de ţări din Europa, Asia şi America. La această performanţă – acum în pericolul de a se transforma într-o amintire – s-a ajuns treptat, cu eforturi susţinute, în urma stabilirii numeroaselor acorduri internaţionale, interguvernamentale.
Misiunea de a promova limba, cultura şi civilizaţia română în centre academice prestigioase din străinătate a revenit unui număr de 38 de lectori români, proveniţi din universităţile de stat din România, selectaţi printr-un concurs riguros, în două etape, universităţile din străinătate rezervîndu-şi dreptul de a avea ultimul cuvînt în numirea la post a candidatului venit din România.
Şi în acest an, după şedinţa festivă din data de 7 august, la care Institutul Limbii Române a aniversat 10 ani de existenţă, totul părea să decurgă normal. Au fost eliberate primele patru ordine de deplasare, pentru lectorii care urmau să se prezinte la post la universităţi unde anul universitar începe mai devreme. Apoi, activitatea Institutului a îngheţat, totul s-a blocat, ceilalţi 34 de lectori au rămas în aşteptarea ordinului de deplasare, act administrativ care condiţionează în fiecare an plecarea la postul din străinătate.
Ordinul de deplasare eliberat de ministrul Educaţiei specifică în mod expres condiţiile deplasării şi prin el se solicită rezervarea posturilor didactice la instituţiile de învăţămînt din România unde lectorii sînt titulari. Fără eliberarea acestor ordine de deplasare, lectorii nu se pot prezenta la postul din străinătate, funcţionarea lectoratelor fiind pusă sub semnul întrebării.
Consecinţele unei asemenea întîrzieri sînt dintre cele mai serioase. Pe lîngă problemele legate de continuitatea actului de predare, lectorii se confruntă cu o situaţie cel puţin incomodă: trebuie să prezinte explicaţii privitoare la imposibilitatea deplasării la post. Pe lîngă gravele probleme de imagine, se ridică şi problema funcţionării lectoratelor româneşti. O condiţie fundamentală pusă de partenerii străini este continuitatea procesului didactic. Nerespectarea acestei condiţii poate atrage după sine desfiinţarea lectoratelor.
În acest moment, partea română pare să nesocotească angajamentele luate prin hotărîri guvernamentale. Este vorba de dificultatea Ministerului de a pune în practică, pentru anul academic 2009-2010, hotărîrea emisă de Guvernul României, cu numărul 261, din 5 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial, nr. 203, din 17 martie 2008, document aflat în vigoare, menit să reglementeze funcţionarea lectoratelor româneşti din străinătate.
Pe lîngă pierderile incalculabile ce ar decurge din întreruperea definitivă a activităţii lectoratelor româneşti din străinătate şi distrugerea legăturilor interuniversitare existente, un efect colateral ar fi şi iminentul conflict de muncă în care s-ar afla lectorii români în ţară. Ei nu au fost anunţaţi că nu mai pot pleca în acest an la postul din străinătate. După cum se ştie, anul academic începe, în România, la 1 septembrie. Nu s-a prezentat încă nimeni la postul din ţară, toţi lectorii aşteaptă ordinul de deplasare, ce trebuie să însoţească acordul deja semnat pentru anul universitar 2009-2010.
Prin prezenta „Scrisoare deschisă“, lectorii de limbă română atrag atenţia asupra gravelor prejudicii şi asupra conflictelor de muncă pe care le poate cauza această întîrziere şi solicită eliberarea în regim de urgenţă a ordinelor de deplasare care să le permită continuarea activităţii şi ducerea la bun sfîrşit a misiunii lor de ambasadori ai limbii române în universităţile din străinătate.
Susţin şi semnează această scrisoare deschisă următorii lectori de limba română:
Lect. dr. Codruţa ANTONESEI, Universitatea Jagiellonă, Cracovia, Polonia n Lect. dr. Olivia BĂLĂNESCU, Universitatea Caroline din Praga, Cehia n Asist. dr. Lucian BÂGIU, Universitatea din Trondheim, Norvegia n Dr. Romaniţa CONSTANTINESCU, Universitatea din Heidelberg, Germania n Lect. dr. Oana COVALIU, Universitatea din Alicante, Spania n Conf. dr. Carmen DĂRĂBUŞ, Universitatea din Novi Sad, Serbia n Profesor gr.I Maria GAVRA, Institutul Pedagogic din Szeged, Ungaria n Asist. drd. Emilia IVANCU, Universitatea „Adam Mickiewicz“ din Poznaƒ, Polonia n Dr. Ovidiu IVANCU, Universitatea din New Delhi, India n Dr. Nicoleta NEŞU, Universitatea n Sapienza din Roma, Italia n Dr. Lucia OFRIM, Universitatea din Grenoble, Franţa n Dr. Gina PUICĂ, Universitatea din Strasbourg, Franţa n Lect. dr. Duşiţa RISTIN, Universitatea din Belgrad, Serbia n Lect. dr. Valeriu STANCU, Universitatea din Berlin, Germania n Dr. Nicolae STANCIU, Faculty of Arts, Ljubljana, Slovenia n Conf. dr. Ana VRĂJITORU, Universitatea din Lisabona, Portugalia.

