OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Care au fost cele mai semnificative schimbari in cadrul politicilor culturale in ultimii 3-4 ani (1997-2001)?

Principalele eforturi in aceasta perioada s-au indreptat in sensul incurajarii unui numar cit mai mare de activitati culturale, conferind stabilitate institutiilor culturale bulgare si incercind sa sprijinim stabilirea de relatii intre cei implicati in trasarea politicilor culturale, atit prin intermediul legislatiei, cit si reorganizind sistemul public de finantare pentru domeniul cultural. Am facut progrese notabile in construirea de infrastructuri adaptate nevoilor si resurselor pe care le detine Bulgaria. Cimpul cultural s-a imbogatit prin aparitia unui important numar de noi actori culturali. De asemenea, am adoptat si am implementat legi-cheie, cum ar fi Legea protectiei si dezvoltarii culturii (1999), Legea radioului si a televiziunii (noiembrie 1998, amendata in 2000), Legea drepturilor de autor (1993, ultimul amendament: 2000).
Am creat programe de finantare pentru activitatile culturale, iar implementarea noilor reglementari privind finantarea institutiilor culturale aflate in proprietatea statului a dus la rezultate excelente, mai ales in ceea ce priveste finantarea teatrelor.

Care au fost principalele directii vizate si strategii utilizate pina acum, si la ce va ginditi pentru viitor?

Principalele prioritati strategice ale politicii culturale bulgare, in conformitate cu programul Guvernului Republicii Bulgaria pe perioada 2001-2005, sint urmatoarele: optimizarea infrastructurii in domeniul cultural; incurajarea principalelor unitati administrative teritoriale (municipii, districte) ca sa propuna proiecte si politici culturale locale; conservarea identitatii culturale si promovarea diversitatii in domeniul culturii; implicarea copiilor si a tinerilor in dezvoltara culturii bulgare si a culturii in general; promovarea culturii bulgare in Europa si in lume.

Care sint cei mai importanti pasi catre o noua legislatie in domeniul culturii?

Principalele obiective, in domeniul legislativ, vizeaza asigurarea functionarii normale a sistemului cultural bulgar. Trei acte legislative de mare importanta urmeaza sa fie adoptate: Legea muzeelor, Legea monumentelor si Legea cinematografiei. E necesar sa trasam noi regulamente, bazate pe noile legi, si sa gasim cele mai eficiente mecanisme de implementare a lor, pentru o buna functionare a practicii activitatii culturale.
Modalitatile de finantare se numara printre prioritatile politicii culturale bulgare, cum reiese si din prioritatile strategice pe care deja le-am expus. Implementarea rapida a regulamentelor existente in domeniu se bucura de sustinere atit la nivelul decizional si de planificare, cit si printre posibilii finantatori si la nivelul actorilor din cimpul cultural.

In ce masura se implica sectorul civil in aceste chestiuni? Si in ce masura se pot stabili parteneriate, din cite ati putut observa ca adjunct in Ministerul Culturii, intre institutiile civile si autoritati, atit la nivel central, cit si local?

Prezenta celui de-al treilea sector in cimpul cultural bulgar se intensifica vizibil. Merita mentionate citeva initiative in domeniul proiectarii de legi: pregatirea Legii Cinematografiei, al carei proiect a fost trasat si propus de catre Uniunea lucratorilor in domeniul cinematografiei, si Legea fondului de carte, al carei proiect apartine Sindicatului Bibliotecarilor. Al treilea sector e, de asemenea, implicat in finantarea unor activitati culturale, atit prin trasarea unor proiecte capabile sa obtina finantare, cit si prin finantari din fondurile proprii.
Reprezentantii sectorului nonguvernamental bulgar sint initiatori si participanti activi in cadrul a numeroase dezbateri publice pe teme de politica culturala. Numarul parteneriatelor dintre administratia publica si ONG-uri e, de asemenea, in continua crestere, mai ales pe probleme punctuale, concrete. Trebuie subliniat ajutorul acordat de diverse organizatii europene, in cadrul unui numar de astfel de programe si proiecte comune – ceea ce a incurajat acest tip de cooperare. Parteneriatele acestea au functionat mai intens la nivel local decit la nivel central.

Care au fost cele mai importante masuri luate in Bulgaria, in domeniul cultural, in ultimii ani, in vederea integrarii in Comunitatea Europeana?

In ceea ce priveste legislatia, Bulgaria a reusit o armonizare a prevederilor din codurile sale de legi cu cele europene. In primul rind, la sfirsitul lui 2000, Bulgaria a incheiat Capitolul 20 (Politici culturale, politica audiovizualului) din cadrul protocolului de negociere privind aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana. Procesul de aderare prevede si alte aspecte, cum ar fi promovarea imaginii tarii ca partener egal si de valoare in cadrul Uniunii. Cultura bulgara este principala noastra moneda de schimb in cadrul acestui proces de construire a unei noi imagini.

In directia dezvoltarii de relatii bilaterale sau multilaterale cu o serie de state europene, am intreprins o serie de actiuni importante, in ultima vreme. De exemplu, am participat la schimburi culturale sprijinite de diverse organizatii internationale, ceea ce a reprezentat pentru noi o adevarata scoala in domeniul parteneriatului. Realizarea de parteneriate bilaterale este un pas important pe calea integrarii europene. Cu fiecare noua tara-partenera, Bulgaria isi construieste o harta proprie a colaborarii in cadrul european. De asemenea, tara noastra se preocupa de intarirea parteneriatelor la nivel institutional, municipal, regional, aceste parteneriate interne urmind sa sporeasca legaturile dintre actorii din cimpul cultural si sa genereze retele operative de comunicare in domeniu.


Traducere de Cristina IONICA
________

Raina GAVRILOVA, fosta adjuncta in Ministerul Culturii din Bulgaria, este in prezent directoare executiva a Fundatiei pentru o Societate Deschisa din Sofia. Interviul de fata, realizat de Tsveta ANDREEVA, a aparut initial in Beyond Borders, revista Fundatiei Culturale Europene din Amsterdam (Nr. 1, iunie 2001).