OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Nici arta majora, nici arta minora. Arta modesta! In sudul Frantei, in orasul Sète, a luat fiinta Muzeul International al Artelor Modeste (MIAM). Ceea ce-si propune aceasta noua institutie culturala e sa ofere publicului imagini ale unor obiecte atit de obisnuite, incit ele nici nu sint vazute/privite vreodata cu adevarat. Pentru a evita orice confuzie, directorul asezamintului, Frédéric Roux, precizeaza ca noul spatiu nu este nici un muzeu al traditiilor populare, nici unul de etnologie, ci un loc care urmareste sa arate tot ceea ce poate atrage ochiul unui artist in viata cotidiana. Amenajat in incinta unei foste pivnite de vinuri, pe trei niveluri, muzeul va fi deschis in prima decada a acestei luni, chiar in prezenta ministrului francez al culturii.

Arta modesta e, de fapt, o arta a lucrurilor modeste. La intrarea in muzeu, vizitatorul e intimpinat de o gradina adapostind acea vegetatie „vulgara“ de pe marginea soselelor si autostrazilor la care nimeni n-are timp sa se uite vreodata. Sculptorul Hervé di Rosa, teoreticianul conceptului de „arta modesta“, expune in muzeu obiecte banale „recuperate“ prin colorare (soldati de plumb, masini-jucarie, aparatura tehnologica etc.). La inaugurarea muzeului, vizitatorii pot, mai departe, regasi intr-o expozitie (care isi va schimba periodic tema) un „apartament martor“ cu mobilier si obiecte apartinind atit anilor ’50, cit si lumii de azi, care conserva, fireste, atit de inevitabilul si seducatorul kitsch al oricarei ambiante interioare de duzina. Muzeul nu se sinchiseste de distinctiile astazi inca in uz dintre sacru si profan si nici de granita dintre genuri. ]

La etajul I vizitatorul are ocazia de a face cunostinta cu expozitia Mexico! Mexic! compusa din ex voto-uri, masti pagine, tablouri, toate apartinind artei naive, in care sint exacerbate fie „mindria nationala“, fie „ura impotriva conchistadorilor“. In sfirsit, la ultimul etaj al muzeului, un alt francez promotor al „artei modeste“, Bernard Belluc, expune (sau mai degraba ingramadeste), intr-un singur mare spatiu, mii de obiecte uzuale adunate de mai bine de o jumatate de secol: sticle de ulei, cutii de biscuiti, papusi, costume, ambalaje etc. Directorul muzeului, Frédéric Roux, considera ca acest tip de arta populara nu are cum sa stirneasca nici interesul hotilor, nici pe cel al falsificatorilor, ceea ce, probabil, pina la proba contrarie, e cit se poate de adevarat. Dar lucrurile nu se vor opri aici, pentru ca in intentia celor care au proiectat muzeul de la Sète, „arta modesta“ se va extinde si in spatiul muzicii si al literaturii. Ceea ce ne poate arata ca, in ciuda denumirii sale, arta modesta nu e deloc o arta lipsita de modestie… Et pourquoi pas?!