Lors de la première journée de la XVIème édition de la Foire Internationale du Livre « Gaudeamus », l’Ambassade de France en Roumanie a proposé deux débats : « Panorama de l’édition roumaine et française contemporaine : que lire, qu’éditer ? » et « Le livre en crise ». Lors du premier débat, les participants ont été : Stéphane Audeguy, auteur de la Théorie des nuages (paru en 2005 aux Éditions Gallimard et traduit en 2006 en roumain, aux Éditions Nemira), Christine Ferrand (rédactrice en chef de la revue Livre Hebdo), Ludovic Escande (Éditions Gallimard), Alexandru Matei (Éditions Romania Press) et Florin Bican (Institut Culturel Roumain). La poète et journaliste Doina Ioanid a joué le rôle de modératrice du débat.
Sur la question du public et de sa constante évolution, il en va de même dans la littérature de jeunesse. Christine Ferrand a remarqué « qu’avant Harry Potter, les études de marketing incitaient à éditer des petits livres, au format poche, en jeunesse ». Ainsi, « Harry Potter a renouvelé l’édition pour la jeunesse » et son public.
Selon Alexandru Matei, « les éditeurs roumains cherchent à combler des niches ». C’est pourquoi il a choisi d’éditer des livres de théorie littéraire « généralement méprisés par les éditeurs puisqu’ils n’atteignent qu’un public restreint et ne rapportent pas du point de vue financier». En principe, contrairement au public français qui lit beaucoup, le public roumain lit occasionnellement, indécis s’il faut adhérer à une opinion ou à une autre. Une différence opposerait également « la figure de l’écrivain, en Roumanie, sensée être drôle, distrayante », « l’écrivain anglo-saxon » – « le type populaire, qui gagne la sympathie de son public en l’amusant » – et « l’écrivain français », « conscient de son statut d’auteur, de créateur, le style étant son modèle réel ». Cependant l’exemple de Pierre Bayard « trompe la règle générale, lui qui est à la fois théoricien littéraire et auteur d’une littérature plus commerciale ».
Pour Alina Darian, auteur et éditrice de livre pour enfants, « beaucoup d’écrivains sont peu connus » en Roumanie car « les éditeurs choisissent les livres en fonction des ventes ». Elle s’inquiète de voir « la littérature se transformer en cirque ».
En pleine période de crise, tant sociale qu’économique, la littérature doit trouver de nouvelles stratégies pour séduire les lecteurs, pour faire circuler les idées et les techniques fictionnelles, sans quoi le livre risquerait de quitter le marché pour rejoindre les collections des musées. Le débat a montré la nécessité d’un dialogue permanent avec le public afin de mettre en place des programmes éditoriaux plus adaptés.
În prima zi a Tîrgului Internaţional Gaudeamus, ajuns deja la ediţia a XVI-a, Ambasada Franţei a propus două teme de dezbatere: „Panorama mediului editorial românesc şi francez contemporan: ce citim, ce publicăm astăzi?“ şi „Cartea în criză“. La prima întîlnire au participat Stéphane Audeguy – autorul Teoriei norilor (Editura Nemira, 2006), Christine Ferrand (redactor-şef adjunct al revistei Livres Hebdo), Ludovic Escande (Editura Gallimard), Alexandru Matei (în calitate de reprezentant al Editurii România Press) şi Florin Bican (Institutul Cultural Român). Poeta şi jurnalista Doina Ioanid a moderat dezbaterea.
Problema publicului şi a evoluţiei sale constante se reflectă şi în literatura pentru copii. Christine Ferrand a observat că „înainte de Harry Potter, studiile de marketing arătau că formatul mic este potrivit pentru acest tip de publicaţie“. Astfel, „Harry Potter a reînnoit formatul pentru cărţile de copii“, modificînd şi publicul ţintă.
Alexandru Matei a adus în prim-plan distincţia între „publicul francez, serios, care gustă iconoclasmul artei moderne“, mai curînd pesimist decît tăcut, şi „publicul oriental“, incluzîndu-l pe cel românesc, care apreciază „literatura lejeră, comună, de blockbuster, şireată cînd e vorba de transmis mesaje subliminale“. În principiu, faţă de publicul francez, care citeşte consecvent şi mult, publicul român citeşte pe sărite, indecis dacă să adere la o idee sau alta, dacă să emită la rîndul său o părere. Cît despre cărţile de teorie literară şi culturală, „acestea sînt văzute cu ochi răi de multe edituri româneşti pentru că nu există decît un public restrîns, de nişă, care nu aduce nici un avantaj financiar“. În privinţa statutului scriitorului, Alexandru Matei vede o defazare între scriitorul anglo-saxon – „genul popular, care îşi cîştigă auditoriul amuzîndu-l“ – şi scriitorul francez, „conştient de statutul său de autor, de creator, stilul însuşi devenindu-i model“. Cu toate acestea, Pierre Bayard, de pildă, „încalcă regula, fiind nu doar teoretician literar, dar şi scriitor comercial“.
Alina Darian, autoare şi editoare de cărţi pentru copii, consideră că „mulţi scriitori sînt destul de puţin cunoscuţi“ în România, iar „editurile aleg cărţile în funcţie de vînzări“, fiind preocupată ca „literatura să nu se transforme în circ“.
În perioada de criză, atît socială, cît şi economică, literatura trebuie să afle metode noi de seducere a cititorilor, reluînd tehnici romaneşti sau ipostaze istorice. Dezbaterea a demonstrat necesitatea dialogului permanent cu publicul şi apetenţa acestuia pentru subiecte sau direcţii diverse.
- Articole in legatura
- La France vient à Bucarest

