Editura Curtea Veche, cu sprijinul
Institutului Polonez, reuşeşte în acest an o performanţă
editorială de excepţie: să publice, pentru prima oară în
limba română, cea mai importantă carte a filozofului Leszek
Kolakowski, Principalele curente ale marxismului. Cartea aceasta,
citată în numeroase bibliografii şi cursuri universitare –
elaborate atît în România, cît şi în
alte părţi ale lumii – destinate înţelegerii marxismului,
devine accesibilă în limba română. Părerea noastră
este că, în controversele privind esenţa marxismului, în
dezbaterile de idei despre ce înseamnă „a fi de stînga“
sau „a fi de dreapta“, o lectură din Leszek Kolakowski este
necesară.
Această carte, Principalele curente
ale marxismului, a apărut în trei volume, între anii
1976 şi 1978. O ediţie clandestină a circulat în Polonia în
acei ani, sprijinind eforturile de trezire a conştiinţei naţionale
anticomuniste, vizibile în Polonia prin acţiunile sindicatului
„Solidaritatea“. Ediţia în limba engleză din 1978 a
apărut la Oxford University Press, traducerea de astăzi de la
Curtea Veche realizîndu-se după o reeditare, tot în
engleză, apărută în 2005 la W.W. Norton&Company (semn că
Kolakowski este un gînditor devenit deja un clasic pentru
interpretarea marxismului şi care este mereu reeditat în
Occident, pentru uzul lumii academice). Să amintim, în acest
context, că în 2003 Kolakowski primeşte, din partea
Bibliotecii Congresului SUA, Premiul „John W. Kluge“, în
valoare de un milion de dolari, care poate fi echivalat cu un Premiu
Nobel în ştiinţele umaniste.
Volumul întîi al ediţiei
româneşti, aflat deja în librării, poartă titlul
Fondatorii. Celelalte două volume, Epoca de Aur şi Decăderea, sînt
în faza traducerii şi vor fi publicate de Editura Curtea Veche
pînă la sfîrşitul acestui an. Dincolo de valoarea
intrinsecă a volumelor, va trebui să remarcăm parcursul
intelectual al filozofului polonez, care a abandonat ideile
comuniste, punîndu-şi în joc poziţia şi rangul
universitar. Leszek Kolakowski are 82 de ani. În tinereţe a
crezut în idealurile comuniste, dar o vizită la Moscova,
imediat după război, l-a scuturat de iluzii (ce a făcut, tot după
o vizită la Moscova, G. Călinescu, este o altă discuţie, dar n-am
putut să nu ne gîndim la reacţiile radical diferite întîlnite
la Kolakowski şi la G. Călinescu, după întoarcerea din
„imperiul răului“). Deşi avea o poziţie universitară foarte
bună, la Universitatea din Lodz, Kolakowski îşi asumă imense
riscuri şi începe, din anii ’50 ai secolului trecut, o
deşteptare în faţa utopiei marxiste, un refuz al rumegatului
unor idei primite de-a gata. Opoziţia sa la sistemul comunist
instaurat în Polonia este apăsată şi îndelungată,
începînd cu articolul „Ce este Socialismul?“, respins
de cenzură, şi continuînd cu toate celelalte gesturi de
frondă, care au dus la concedierea sa din Universitate şi la
eliminarea din Partidul Comunist (după ce a fost înfierat
public la o Plenară a Partidului Comunist Polonez).
E foarte
interesant de subliniat că nimic nu l-a făcut să cedeze. Cînd
n-a mai putut să publice şi să le vorbească tinerilor, a emigrat.
Numai că, şi aici descoperim o altă faţetă a lui Kolakowski,
legăturile sale cu Polonia au fost neîntrerupte. Cei care au
fondat sindicatul „Solidaritatea“ l-au recunoscut drept un
mentor. Practic, Kolakowski, care era tipărit în samizdat în
Polonia comunistă, devenise un sprijin pentru acţiunile
anticomuniste. Ne permitem o comparaţie: în România,
gesturile disidente au rămas fără ecou public, cei din exil nu-i
stimulau pe cei de-acasă să acţioneze, iar protestul anticomunist,
dacă ar fi să-i găsim un substrat ideologic, s-a rezumat la
exasperare şi la „Jos comunismul!“. Polonezii au fost mai
curajoşi şi au acţionat, avînd alături un suport al
reflecţiei critice anticomuniste. Leszek Kolakowski le-a fost
exemplu de curaj, dar şi mentor în acţiunea de decodificare a
totalitarismului comunist.
Ideile sale au avut ecou în
Polonia comunistă, un Adam Michnik, de pildă, s-a hrănit din
reflecţia contestatară transmisă de Kolakowski din exil. Altfel
spus, ideile lui Kolakowski i-au îmbărbătat pe protestatarii
anticomunişti. Astăzi, înţelegerea marxismului suscită
numeroase controverse în lumea românească. Traducerea în
limba română a lucrării Principalele curente ale marxismului
poate fi înţeleasă şi ca o salutară nevoie de clarificare
şi de cunoaştere.
Ambasadorul Poloniei, despre ediţia
românească
„Lansarea primului volum din trilogia
Principalele curente ale marxismului de Leszek Kolakowski îmi
provoacă atît o mare bucurie, cît şi o mare emoţie.
Fac această afirmaţie deoarece, la această lansare, găzduită cu
multă consideraţie de către Institutul Cultural Român,
resimt că nu eu reprezint, de fapt, Polonia, ci Leszek Kolakowski.
Iar acest lucru este susţinut de calitatea şi de valoarea
indubitabile ale unui discurs care fac vocea Poloniei să aibă –
iată, în mod unanim recunoscut – valenţe universale. Iar
această traducere şi editare în limba română arată că
efortul meu, de acum mulţi ani în urmă, de a achiziţiona
întreaga lucrare a lui Leszek Kolakowski, editată în
samizdat – trebuie spus că valora atunci cît toată suma
primită de la părinţii mei pentru întreţinerea lunară –,
să-şi găsească o împlinire neaşteptată şi inedită.“
(Fragment din discursul Excelenţei Sale Wojciech Zajaczkowski,
Ambasadorul Republicii Polone în România, cu ocazia
lansării primului volum din trilogia Principalele curente ale
marxismului la Institutul Cultural Român din Bucureşti, în
data de 23 martie 2009.)
Autor: 
Categoria: 
RSS Feed
Newsletters