OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Numarul de vara al prestigioasei reviste Lettre Internationale nu e deloc unul de vara. Bogata oferta editoriala cu care ne-a obisnuit revista de mai multa vreme se pastreaza si in acest numar care pune pe tapet nume mari si foarte mari din literatura secolului XX. La rubrica „Ilustrate din lumea intreaga“ regasim texte semnate de Gabriela Melinescu, Adrian Mihalache, Rodica Binder, Ion Vianu despre diverse orase europene, potrivite in contextul vacantei. Autorii mentionati isi exerseaza condeiul in recuperari nostalgice sau vii si alerte ale unor locuri de care sint legati afectiv. Ion Vianu, de pilda, scrie despre Lausanne, incepind cu o descriere care te face sa-ti faci imediat bagajele si sa pleci spre gara in descoperirea frumosului peisaj francez: „E un oras atit de discret incit cele mai mari afaceri de coruptie nu ies niciodata la suprafata.

E un oras unde evii Europei iti apar intr-un releveu arheologic. Unde maretia nobiliara e pastrata la muzeu, iar rafinamentul plutocrat e prezent, invizibil. E un oras pe care-l inveti greu, din pricina reliefului complicat, tortuos. Parcuri minunate sint aici, un pensionar intelept, un proprietar de ciine n-ar trebui sa-si caute alt loc pe lume“.
in acelasi numar, Felicia Antip – fina cunoscatoare a literaturii universale – semneaza un eseu dedicat „celor mai buni tineri romancieri americani“. Observatiile sint exacte si cantitatea de informatie imbucuratoare mai ales pentru cei care nu sint la curent cu schimbarile din proza americana a ultimilor ani: „Impresia generala este de deschidere catre toate orizonturile.

Centripetismul literaturii americane care ignora restul lumii sau il privea doar din perspectiva vizitatorului intrigat sau amator de pitoresc a fost inlocuit de incercari sincere de a intelege alte civilizatii, de prospectari ale problematicii interferentelor culturale, migratiei, si ale capacitatii americanilor de a se adapta la noile realitati de pretutindeni“. Eseista vehiculeaza citeva nume cu care, o recunoaste si ea, „foarte putini romani, cu exceptia responsabililor cu literatura straina de la marile edituri, sint la curent“: Daniel Alarçon, John Wray, Anthony Doerr, Nelle Freudenberger, Maile Meloy, discutind prozele scurte cu care acestia figureaza in ultima antologie Granta. O noua generatie de prozatori e pe val (unii dintre ei incep sa patrunda si pe piata autohtona: Jonathan Safran Foer, Nicole Krauss, Olga Grushin): „Nici unul dintre tinerii inclusi in culegerea Granta nu alearga pe pistele deschise de novatorii deja clasicizati. Momentul apartine, s-ar zice, stilului direct, expresiei simple, constructiei cu toate elementele la vedere. Este un semn de incredere in fortele proprii si in capacitatea literaturii de a formula inteligent si inteligibil toate intrebarile, chiar daca raspunsurile ramin adesea incerte“.

Si la sectiunea „Biblioteca Lettre Internationale“ – favorita mea numar de numar – „oferta“ e generoasa: primul pe lista e Ragtime de E.L. Doctorow, romanul generatiei ’20 americane, tradus de Antoaneta Ralian. Mai sint de citit fragmentele din noul roman al Liudmilei Ulitkaia, pe care probabil o stiti din inmormintarea vesela sau Minciunile femeilor. Romanul se numeste Din toata inima, al dumitale Surik si este povestea relatiilor dintre o mama si fiul ei, alaturi de sirul nesfirsitelor sale iubiri.
Tot aici puteti citi un fragment din romanul cu care debuteaza Jonathan Safran Foer, acest „sweet boy“ al literaturii americane, Everything is illuminated (2002), care, atentie, nu prea seamana cu romanul recent tradus la noi, Extrem de tare si incredibil de aproape. Plus un sample din romanul Dragostea omeneasca de André Makine.
Un ragaz de lectura merita si proaspatul eseu al laureatului Nobel J.M. Coetzee despre romanul Castelul din padure de Norman Mailer. Textul a fost publicat initial in The New York Review of Books (15 ianuarie 2007) si drepturile au fost acordate de autor publicatiei romanesti.
Nu ratati numarul de vara din Lettre! Luati-l cu voi in tren, in avion, la munte, la mare, pe iaht, unde va pofteste inimioara si va lasa buzunarele. N-o sa va para rau.