Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2003   |   Martie   |   Numarul 159   |   Libeskind va reconstrui World Trade Center

Libeskind va reconstrui World Trade Center

Autor: Melissa RADLER | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
La New York, Daniel Libeskind, un israelo-american originar din Polonia, este arhitectul care a fost ales la sfirsitul lunii februarie pentru a reconstrui World Trade Center. Design-ul conceput de Libeskind, pe care el l-a numit un „credo pentru libertate si democratie“, include o serie de cladiri angulare, o flesa de 1776 de picioare, simbolizind anul de nastere al Americii, si un spatiu memorial situat la 10 metri sub nivelul strazii, inauntrul unui crater excavat, de unde se inaltau odata Turnurile Gemene si unde au fost gasiti mii de oameni ucisi in atacul din 11 septembrie. „Este vorba de a aduce un omagiu acelor eroi si, in acelasi timp, de a intelege ca orasul isi continua mersul inainte“, a spus Libeskind dupa ce a fost numit arhitect oficial al planului de catre George Pataki, guvernatorul New York-ului, alaturi de primarul Michael Bloomberg si de oficiali ai Lower Manhattan Development Corporation, care au sarcina de a reconstrui zona.

Proiectul, preferat unei perechi de turnuri al echipei THINK, include un restaurant la etajul 110, o platforma de observatie foarte inalta, un hotel de cinci stele si un centru de transport. La capatul estic, va fi construita o piata care permite soarelui sa straluceasca fara vreo umbra in fiecare an la 11 septembrie, de la 8.46 a.m., cind primul avion a lovit World Trade Center, pina la 10.28 a.m., cind a cazut al doilea turn. De asemenea, un spatiu subteran de 4,7 acri, in zona care a servit ca fundatie a turnurilor originare, va sluji ca spatiu memorial, arhitectul Libeskind afirmind ca o parte a zidurilor originale, care au fost construite ca sa impiedice infiltratiile dinspre riul Hudson, vor fi pastrate, ca un tribut simbolic adus puterii democratiei. El a adaugat ca „desigur, cladirile sint construite din piatra, otel si sticla, dar in acelasi timp din substanta spirituala a inimii si a sufletului oamenilor“.
In primavara aceasta este programat si un concurs pentru design-ul monumentului comemorativ. Numindu-l un simbol al renasterii New York-ului, Pataki a apreciat proiectul ca un semn al puterii si al energiei de regenerare ale Americii dupa uciderea a aproape 3000 de oameni in cel mai grav atac terorist comis pe pamint american: „Noi nu vom permite sa fim caracterizati de ura unei singure zile, ci de spiritul de unitate si de puterea care au urmat“.

Firma lui Libeskind, Studioul „Daniel Libeskind“, e situata in Berlin si este cea care a conceput uimitorul si controversatul Muzeu Evreiesc de acolo. Alte proiecte in curs includ Extensia-Spirala a Muzeului Victoria si Albert de la Londra, Colegiile pentru Administratie Publica, Educatie, Arta si Arhitectura de la Guadalajara, Mexic, Muzeul Evreiesc din San Francisco, Centrul de Conferinte Morris Wohl din cadrul Universitatii Bar Ilan etc.
Libeskind s-a nascut in Polonia in 1946 si a tinut sa evoce sosirea sa la New York in anii ’50 impreuna cu parintii, supravietuitori ai Holocaustului, pe un vas de imigranti. Prima sa amintire, spune el, este conturul inegalabil al cladirilor New York-ului proiectat pe cer: „Pareau a fi ceea ce sustine si apara America, simbolizau libertatea pentru cineva venind din Europa de Est“.

Traducere de
Luminita BATALI
_______
Articol aparut in The Jerusalem Post

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire