OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Intre 28-30 octombrie a.c. a avut loc, din initiativa Institutului Cultural Roman si a Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti (cu sprijinul financiar al Diverta si in colaborare cu TNB si Muzeul National de Arta Contemporana) colocviul international cu tema „Limba romana in lume. Comunicare, cercetare, export cultural“, ce reia (dupa o perioada de pauza) traditia unor intilniri similare cu „romanistii“ de pretutindeni, organizate de Fundatia Culturala Romana din acea vreme (intre 1996 si 2000 au avut loc trei intilniri: „Cultura romana in universitatile lumii“, „Cultura romana in lumea contemporana“ si „Romanii si cultura Europei“).

Ceea ce deosebeste intr-un fel acest eveniment de cele precedente, cel putin in intentie, este propunerea unei tematici mai circumscrise, lansate de aceasta data si dinspre mediul universitar, precum si noutatea unui parteneriat institutional, ce se doreste dezvoltat in viitor. La colocviu au participat in jur de 50 de distinsi titulari ai unor catedre de limba si literatura romana din universitatile lumii si din Romania, traducatori, reprezentanti ai unor institutii de cultura din tara si din strainatate, precum si ai Ministerului roman al Afacerilor Externe. Salutul de bun venit a fost adresat participantilor de catre H.R. Patapievici, directorul Institutului Cultural Roman, alaturi de prof. dr. Ioan Panzaru, Rectorul Universitatii din Bucuresti, Diana Turconi, director adjunct al Directiei Culturale din MAE, prof. dr. Sorin Alexandrescu, membru in consiliul de conducere al ICR, conf. dr. Liviu Papadima, decanul Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti, acad. Dan Horia Mazilu, directorul Institutului Limbii Romane, acad. M. Sala, directorul Institutului de Lingvistica al Academiei Romane si al Uniunii Latine. Dupa-amiaza zilei de 28 octombrie a pus in discutie o problematica de actualitate, si anume rolul Romaniei in contextul politicilor culturale europene.

Dupa interventia Ralucai Truscanu, care a prezentat mai mult o declaratie de bune intentii a ICR in materie de politici de promovare culturala a Romaniei decit un bilant de activitati concrete sau un proiect punctual, urmatoarele comunicari au avut un caracter aplicat, informind participantii despre rezultatele unor proiecte de cercetare asupra limbii romane ca limba straina: Horst G. Klein (Frankfurt, Germania) a vorbit despre limba romana in cadrul metodei EuroComprehension (un sistem descriptiv ce faciliteaza intelegerea si invatarea simultana a unor grupuri de limbi); Liana Pop (UBB, Cluj-Napoca) a rezumat politicile lingvistice ale universitatii clujene in context european, iar un grup de universitari de la Bucuresti si Amsterdam (Oana Chelaru-Murarus, Camelia Usurelu, Dana Niculescu), membri ai grantului de cercetare 292 CNCSIS, coordonat de Andra Vasilescu, de altfel si organizatoarea colocviului din partea Facultatii de Litere, a prezentat citeva instrumente de lucru, indispensabile studiului modern al romanei ca limba straina (dialoguri pe teme cotidiene, sinteze de gramatica, teste de limba romana pentru vorbitorii straini, gindite din perspectiva comunicationala etc.). In dimineata zilei de 29 octombrie, ICR a gazduit o masa rotunda cu tema „Export cultural sau export literar?“, moderata de Sorin Alexandrescu, la care au participat cu interventii directe Monica Joita (MAE, Romania), Mircea Vasilescu (Bucuresti), Teodora Irinescu (Iasi), Roberto Scagno (Padova), Marco Cugno (Torino), Bruno Mazzoni (Pisa), Dorin Perie (Amsterdam), Mihaela Albu (Craiova), Michael Dediu (SUA), Ioana Scherf (Berlin), Sergiy Luchkanyn (Ucraina), Larisa Schippel (Berlin), Stefan Gencarau (Romania/Ungaria), Marjo Cosma (Finlanda), Mihai Raiciu (Romania) s.a. Participantii au pus in discutie diversele aspecte ale „exportului cultural“ (relatia arie de periferie – arie centrala sau intre arii de margine), necesitatea regindirii acestuia in termeni de „investitie“ culturala pe termen lung etc.

Dincolo de diversitatea situatiilor descrise si a opiniilor, din dezbatere s-a desprins cu claritate ideea ca Romania (prin institutiile sale abilitate si printr-un efort concertat) va trebui sa promoveze politici culturale mai sustinute si mai coerente. Participantii au invocat – acum, ca si in anii precedenti – faptul ca lectoratele de limba romana nu mai sint sustinute cu carti si publicatii din tara de decenii, ca evenimentele culturale romanesti (spectacole, expozitii, conferinte etc.) sint foarte rare, uneori desuete sau chiar inexistente, ca traducerile din literatura romana nu sint sprijinite financiar nici macar partial (fara a mai vorbi de incurajarea traducatorilor prin tabere sau reuniuni periodice), ca lipseste o retea de comunicare intre specialisti, precum si un sistem informativ eficient in legatura cu noile aparitii editoriale. Dupa-amiaza de 29 octombrie a fost consacrata altei mese rotunde, de data aceasta cu problematica lingvistica, desfasurata la Facultatea de Litere a UB si moderata de Andra Vasilescu, prodecan al aceleiasi facultati.

Discutiile au fost focalizate asupra a doua problematici majore, si anume politici lingvistice si educationale, pe de o parte, si metode in predarea limbii romane ca limba straina. Participantii (Alexandra Sora, München; Apostolos Patelakis, Salonic; Liliana Nicolaescu-Onofrei, Chisinau; Elena Constantinovici; Chisinau; Natalia Stratanovska, Kiev; Teresa Ferro, Udine; Maria Aldea, Cluj/Provence; Gheorghe Doca, Bucuresti; Elena Platon, Cluj-Napoca; Rodica Zafiu, Bucuresti; Jiri Felix, Praga; Camelia Dragomir, Constanta; Jana Palenikova, Bratislava s.a.) au discutat despre aspectele particulare ale predarii romanei in diverse medii alofone, metode specifice, manuale, dictionare (printre care si Dictionarul morfologic al limbii romane pe suport digital, realizat de Ana Maria Barbu de la Centrul de Lingvistica Computationala al UB), traduceri, comunicare interculturala, probleme de lingvistica contrastiva s.a. O data in plus, s-a subliniat urgenta crearii de catre specialistii din tara a unui manual modern de limba romana pentru toate nivelurile de studiu, insotit de suportul audio necesar, a unor gramatici moderne, adaptate la standardele lingvistice paneuropene, a unor resurse de invatare on-line, a unui portal al limbii romane, editarea unei reviste trimestriale deschise romanistilor de pretutindeni, acordarea de asistenta metodologica cadrelor didactice din Republica Moldova, realizarea unei legaturi mai strinse cu comunitatile romanesti din jurul granitelor s.a.

Desi desfasurat pe parcursul a numai doua zile, colocviul romanistilor a fost un binevenit prilej de a face schimb de idei si de experienta, iar pentru noi, cei de acasa, de a ne exprima o data in plus recunostinta afectuoasa fata de cei care slujesc cultura romana cu pasiune si devotament de decenii bune. Pentru orice intelectual onest este insa limpede ca epoca actiunilor festiviste a trecut si ca va trebui sa lucram cu totii – persoane particulare si institutii, mai ales institutii! – la transformarea festivismului de circumstanta in pragmatism de durata.