OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Elaborate de Consiliul National pentru Curriculum, noile programe scolare de Limba si literatura romana pentru clasele a XI-a si a XII-a au primit recent aprobarea ministrului Educatiei Nationale. Ele vor intra in vigoare incepind cu anii scolari 2001-2002 pentru clasa a XI-a si 2002-2003 pentru clasa XII-a, cind se va trece si la anii terminali la manuale alternative. In orice caz, dupa polemicile si dezbaterile provocate de aparitia manualelor alternative pentru clasele a IX-a si a X-a, finalizarea programelor pentru a XI-a si a XII-a permite evaluarea intregii viziuni care a ghidat intocmirea proiectului curricular pentru liceu la Limba si literatura romana.
In asteptarea viitoarelor manuale de clasa a XI-a si a XII-a, revista noastra pune la dispozitia profesorilor, a elevilor, a autorilor de manuale si auxiliare didactice, a tuturor celor interesati noua programa (titlul ei oficial: Curriculum scolar pentru Limba si literatura Romana – Clasele a XI-a–a XII-a). Abia de aici incolo, avind la dispozitie programa completa si definitiva pentru intregul ciclu liceal, o dezbatere publica serioasa poate sa inceapa. Observatorul cultural nu va ezita sa faca loc in paginile sale opiniilor celor mai diverse pe aceasta tema (vezi si dezbaterea asupra manualelor alternative pentru clasa a X-a din numarul nostru de saptamina trecuta).


Nota de prezentare

Programa de limba si literatura romana pentru clasele a IX-a – a XII-a a fost elaborata in cadrul unei paradigme a disciplinei pentru aceasta etapa de scolarizare, avindu-se in vedere urmatoarele:

1. Reorientarea studiului limbii si literaturii romane in liceu, printr-o proiectare curriculara moderna:
- Programa de limba si literatura romana pentru clasele a IX-a – a XII-a pune accent pe latura formativa a invatarii, avind ca scop formarea unor elevi capabili sa se raporteze la cultura autonom, reflexiv, critic si creativ.
- Tinind seama de valorile caracteristice pentru o societate deschisa, pluralista, actuala programa ofera posibilitati de optiune in privinta textelor de studiat, a modalitatilor de studiu vizate.

2. Stabilirea competentelor generale ale disciplinei la nivel liceal, plecind de la Finalitatile nivelurilor de invatamint si obiectivele ciclurilor curriculare:
- Actuala programa propune ca finalitate a studiului limbii si literaturii romane cultivarea placerii de a citi, a sensibilitatii estetice, dezvoltarea abilitatilor de a recepta si de a produce o gama variata de texte, insusirea si practicarea diverselor strategii de comunicare.

3. Proiectarea continuturilor invatarii in functie de paradigma adoptata:
- Continuturile sint proiectate in corelatie cu un set de competente specifice pentru fiecare clasa. Continuturile disciplinei au fost gindite in raport cu o dominanta pentru fiecare an de studiu.

4. Conturarea unui parcurs didactic coerent si echilibrat, capabil sa armonizeze complexitatea obiectului de studiu cu modalitatile didactice de abordare a acestuia:
- Programa propune o imbinare a folosirii instrumentelor de lucru cu textul cu studiul descriptiv al literaturii romane.

5. Stimularea aportului creativ al specialistilor (profesori, autori de manuale si de auxiliare scolare etc.) si al elevilor la studierea disciplinei:
- Programa pune la indemina profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedra, lasind o marja considerabila de libertate nu numai in privinta alegerii textelor de studiat, ci si a integrarii continuturilor si a proiectarii parcursului didactic. In acest fel, profesorii (autorii de manuale s.a.) pot gasi modalitatile optime de a construi competentele propuse, de a adapta studiul limbii si al literaturii romane la conditiile particulare ale clasei si ale caracteristicilor elevilor.
Aceasta programa de curriculum nucleu aprofundat (CNA) se adreseaza profesorilor care predau limba si literatura romana in trei, respectiv patru ore pe saptamina. Continuturile si sugestiile metodologice marcate cu asterisc sint obligatorii doar pentru elevii care au patru ore pe saptamina la acest obiect de studiu in trunchiul comun.
Competente generale
1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea si receptarea mesajelor in diferite situatii de comunicare
2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor texte literare si nonliterare
3. Argumentarea in scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar


Valori si atitudini

- Cultivarea placerii de a citi, a gustului estetic in domeniul literaturii
- Stimularea gindirii autonome, reflexive si critice prin lectura textelor
- Cultivarea sensibilitatii prin receptarea operei literare
- Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii romane


Sugestii metodologice

Continuturile invatarii sint grupate in trei domenii: I. Literatura, II. Limba si comunicare si III. Concepte operationale.
In domeniul Literatura, in clasa a XI-a, se vor studia: Dramaturgia (Structura textului dramatic, Limbajul dramaturgiei, Specii dramatice, *Estomparea granitelor dintre speciile dramatice traditionale), Poezia (Structura textului poetic, Limbajul poeziei, Repere ale evolutiei poeziei romanesti) si Epoci si ideologii literare.
In acest context se vor parcurge minimum 27 de texte pentru filierele unde limba si literatura romana se studiaza 3 ore pe saptamina, respectiv 30 de texte pentru filierele unde aceasta disciplina se studiaza 4 ore pe saptamina. Profesorii (si autorii de manuale) vor alege textele pe care le considera potrivite cerintelor formulate. Se sugereaza aplicarea de teste initiale in vederea stabilirii nivelului de cunostinte ale colectivelor de elevi, astfel incit profesorii sa poata decide selectarea celor mai adecvate texte pentru studiu.

In alegerea textelor se va tine seama, de asemenea, de urmatoarele criterii generale: accesibilitate in raport cu nivelul dezvoltarii intelectuale si de cultura generala a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectati; volumul de lecturi propuse pe parcursul intregului an scolar in raport cu timpul disponibil.
Programa ofera sugestii, cu titlu de exemplificare, menite sa ajute optiunile profesorilor.
Listele de exemple sint deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (si) alti autori sau alte texte, care nu figureaza in aceste liste. Din lista autorilor canonici se va studia obligatoriu, in clasa a XI-a, cel putin cite un text apartinind urmatorilor autori: I.L. Caragiale, Mihai Eminescu, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu, Titu Maiorescu si Eugen Lovinescu.
Profesorii pot sa largeasca numarul de texte propuse pentru studiu sau sa recurga la lecturi suplimentare in corelatie cu textele studiate. Pentru ilustrare pot fi recomandate si scrieri din literatura universala in traducere romaneasca.
Liste minimale
si alte recomandari


I. LITERATURA

1. Dramaturgia
1.1. Structura textului dramatic
- constructia subiectului dramatic
- compozitia textului dramatic
- personajele
Limbajul dramaturgiei
- limbajul personajelor, notatiile autorului
- limbaje scenice
1.2. Specii dramatice. Repere istorice
- comedia – 1 text
- drama – 1 text
Sugestii de autori:
Comedie: V. Alecsandri, I.L. Caragiale, T. Musatescu, Al. Chiritescu, Teodor Mazilu s.a.
Drama: B.P. Hasdeu, Al. Davilla, I.L. Caragiale, B.St. Delavrancea, Camil Petrescu s.a.
1.3. *Estomparea granitelor dintre speciile dramatice traditionale – 1 text care sa puna in evidenta estomparea caracteristicilor de gen traditionale
Sugestii pentru alegerea textelor:
Gh. Ciprian, Omul cu mirtoaga; Lucian Blaga, Mesterul Manole; Eugen Ionescu, Scaunele, Cintareata cheala; Marin Sorescu, Iona; Radu Stanca, Hora domnitelor; Matei Visniec, din cele doua volume de Teatru, aparute la Cartea Romaneasca (1996) etc.


2. Poezia

2.1. Structura textului poetic
- comunicarea in textul poetic (eul liric etc.)
- lirism obiectiv si lirism subiectiv
- elementele de compozitie in textul poetic (recurente, simetrii, opozitii etc.)
- nivelele textului poetic (fonetic, lexical etc.)
Limbajul poeziei
- caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.)
- imaginarul poetic
- figuri de stil
- elemente de prozodie
2.2. Repere ale evolutiei poeziei romanesti
- * poezia premoderna – cel putin 1 text
Sugestii de autori: poetii Vacaresti, Constantin Conachi, Anton Pann s.a.
- poezia pasoptista; romanticii si poezia populara – cel putin 1 text
Sugestii de autori: Ion Heliade Radulescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu s.a.
- Mihai Eminescu – cel putin 4 texte
- prelungiri ale romantismului si ale clasicismului – cel putin 1 text
Sugestii de autori: George Cosbuc, Octavian Goga
- simbolismul – cel putin 2 texte
Sugestii de autori: Al. Macedonski, Stefan Petica, D. Anghel, Ion Minulescu; „dincolo de simbolism“: G. Bacovia
- modernismul – cel putin 5 texte
Sugestii de autori: Ion Barbu, Lucian Blaga, T. Arghezi, Adrian Maniu, Al. Philippide s.a.
- traditionalismul – cel putin 1 text
Sugestii de autori: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotrus s.a.
- avangarda – cel putin 1 text
Sugestii de autori: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca; continuitati postbelice: Gellu Naum
- neomodernismul – cel putin 3 texte
Sugestii de autori:
* Cercul de la Sibiu (St. Augustin Doinas, Radu Stanca), poetii de la „Albatros“ si „Kalende“ (Ion Caraion, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru), Emil Botta s.a.
* generatia ’60: Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Ileana Malancioiu, A.E. Baconski s.a.
* generatia ’70: Mircea Dinescu, Emil Brumaru; debuturi tirzii: Leonid Dimov, Mircea Ivanescu s.a.
- postmodernismul – cel putin 1 text
Sugestii de autori: Mircea Cartarescu, Alexandru Musina, Cristian Popescu s.a.


3. Epoci si ideologii literare

Se recomanda studierea unor texte de istorie, critica sau teorie literara, a unor scrieri de doctrina literara (manifeste poetice, arte poetice etc.) care sa serveasca la integrarea in contexte mai largi (curente si epoci literare sau culturale etc.) a operelor studiate. Este, de asemenea, recomandabil ca aceste contextualizari sa faca trimitere si la scrieri in proza si dramatice studiate anterior. Textele din aceasta sectiune pot fi grupate separat sau inserate in relatie cu scrierile literare propuse pentru studiu in clasa a XI-a (de exemplu: Dacia literara, in corelatie cu poezia pasoptista).

- Dacia literara – cel putin 1 text
Sugestii pentru alegerea textelor: M. Kogalniceanu: Introductie la Dacia literara
- Junimea – cel putin 1 text
Sugestii pentru alegerea textelor: Titu Maiorescu, O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867, In contra directiei de astazi in cultura romana, Eminescu si poeziile lui, Comediile d-lui Caragiale etc.
- Modernism, traditionalism si avangarda in perioada interbelica – cel putin 3 texte
Sugestii pentru alegerea textelor:
Modernism: E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane (capitolele introductive); Vladimir Streinu, Versificatia moderna; Hugo Friedrich, Structura liricii moderne etc.
Traditionalism: Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin; Nechifor Crainic, Sensul traditiei, Puncte cardinale in haos etc.
Avangardism: manifeste avangardiste – Ion Vinea, Manifest catre tinerime, Tristan Tzara, Geo Bogza etc.


- Repere postbelice

* neomodernismul – cel putin 1 text
Sugestii pentru alegerea textelor: Manifestul Cercului literar de la Sibiu (Scrisoarea catre Eugen Lovinescu); Nicolae Manolescu, capitolul Poetii pereche din volumul Despre poezie; Eugen Simion, Scriitori romani de azi, vol. I etc.
* * postmodernismul – cel putin 1 text
Sugestii pentru alegerea textelor: Caiete critice, nr. 1-2, 1986; Mircea Cartarescu, Postmodernismul romanesc, cap. Ce este postmodernismul si cap. Catre postmodernism. Generatia ‘80; antologia Competitia continua. Generatia ‘80 in texte teoretice, realizata de Gh. Craciun


II. Probleme de limba si comunicare. Elemente de stilistica si de analiza a textului dramatic si a celui poetic
Aceste continuturi se vor realiza in corelatie cu textele literare parcurse. Autorii de manuale si profesorii vor planifica dispunerea acestor continuturi de-a lungul intregului an scolar, ele avind un caracter aplicativ.

A. Subiectivitate si limbaj
* 1. Referinta vorbitorului la sine insusi si la contextul comunicarii
Modalitati lingvistice de realizare:
* (a) indici ai persoanei (pronume personale, categoria persoanei in flexiunea verbala);
* (b) indici ai timpului (sistemul timpurilor verbale, adverbe deictice de timp: acum, atunci, ieri, azi, miine etc.);
* (c) indici ai spatiului (demonstrative, adverbe deictice de loc: aici, acolo, dincolo, dincoace etc.);
* (d) functia acestor indici (deictice) in limbajul oral si in textul literar (dramatic si poetic)

2. Exprimarea subiectivitatii vorbitorului. Functia emotiva a limbajului
Mijloace lingvistice de realizare:
* (a) fonetice: accentul, intonatia, pauza afectiva, lungiri de sunete etc.;
(b) lexico-semantice: sens denonativ (logic)/ sensuri conotative (afective, expresive); rolul contextului in determinarea sensurilor conotative; *sinonime stilistice; *functia stilistica a regionalismelor, a cuvintelor populare, colocviale, de argou; *functia stilistica a unor derivate lexicale (diminutive, augmentative etc.); *verbe subiective: verbele sentimentelor (a iubi, a aprecia, a spera, a dori, a uri etc.), *verbele de perceptie (a simti, a se parea, a vedea etc.), *verbele „creatoare de lumi“ (a imagina, a visa, a-si inchipui etc.);

* (c) gramaticale: substantivul (sinecdoca: singularul pentru plural si invers, plurale cu functie de hiperbolizare, plurale depreciative; feminine peiorative si ironice; vocative afective/emfatice/ peiorative si ironice, uzul formal si informal al vocativelor romanesti); adjectivul (adjective afective; constructii adjectivale afective in limba vorbita – de ex. desteptul de Ion, prostul de sofer etc.; superlative stilistice); modurile verbale – expresie a atitudinii vorbitorului fata de actiune etc.;
* (d) sintactice: aspecte ale topicii afective (antepunerea adjectivelor, inversiuni sintactice etc.)
3. Exprimarea unei evaluari (aprecieri, judecata de valoare)
Mijloace lingvistice de realizare:
(a) verbe evaluative: verbe de opinie (a crede, a considera etc.), verbe de judecata (a decide, a hotari etc.), verbe dicendi (a zice, a spune etc.);
(b) adverbe de mod/predicative ca indici ai subiectivitatii evaluative (probabilitate: posibil, probabil etc.; certitudine: desigur, fara indoiala etc.; necesitate: obligatoriu, indispensabil etc.);
(c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjunctii si locutiuni conjunctionale folosite pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, conclusiv, final etc.);
(d) structuri/tipare sintactice (cu rol emfatic) in argumentare: constructii explicative, apozitive si incidente, cumul enumerativ, paralelism sintactic, subordonate antepuse si reluate etc.


B. Expresivitate in textul dramatic

Particularitati ale constructiei dialogului dramatic; limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice in vorbirea personajelor); adaptarea la situatia de comunicare; rolul elementelor nonverbale (gestica, mimica, miscare scenica etc.) si paraverbale in textul si in spectacolul dramatic; tipuri de oralitate in vorbirea personajelor


C. Expresivitate poetica

1. Expresivitatea in limbajul comun si in limbajul poetic; functiile limbajului (cu accent pe functia expresiva, poetica, a limbajului)
2. Conceptul de figura de stil. Clasificarea figurilor: (a) figuri sintactice sau de constructie; (b) figuri semantice; (c) figuri de sunet:
2.1. Figuri sintactice sau de constructie: (a) ambiguizarea raporturilor sintactice prin perturbatii topice, in limbajul curent si in limbajul poetic; inovatii sintactice ale limbajului poetic (concentrarea expresiei, relaxarea regulilor de combinare a cuvintelor, enunturi paratactice etc.); (b) figuri sintactice ale insistentei: enumerarea, repetitia (*simpla, *duala, *ternara); repetitii cu functie compozitionala (*anafora, *epifora, *chiasmul, paralelismul sintactic, refrenul); (c) figuri compozitionale: simetria, antiteza; *(d) figuri retorice: interogatia retorica, exclamatia retorica, invocatia retorica;

2.2. Figuri semantice (tropi): (a) epitetul, *tipuri de epitete (ornant, personificator, hiperbolic, metaforic); (b) comparatia; structura semantica a comparatiei (concret-concret, concret-abstract, abstract-concret, abstract-abstract); *(c) metonimia; *(d) sinecdoca; (e) metafora: metafora ca o comparatie subinteleasa si prescurtata; metafora ca deviatie de la norma lingvistica; metafora dezvoltata la nivelul global al textului; *structura sintactica a metaforei poetice: metafora explicita sau in presentia; metafora implicita sau in absentia; varietati ale metaforei: *oximoronul, sinestezia; (f) simbolul;
2.3. Figuri de sunet si elemente de prozodie: (a) figuri de sunet: aliteratia, eufonia; (b) elemente de prozodie: ritmul in limba vorbita si in poezie; *tipuri de ritm (troheu, iamb, amfibrah, dactil, anapest); rima in limba vorbita si in poezie; rima imperfecta sau asonanta, versul alb; *tipuri de rime; vers, masura metrica; strofa: delimitare; *tipuri de strofe (monovers, distih, tertina, catren, cvintet etc.).


III. CONCEPTE OPERATIONALE

- in domeniul Literatura:
1.1. Dramaturgie – acceptii ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral; conflict dramatic; replica, dialog, monolog; indicatii scenice; regie, scenografie, interpretare actoriceasca;
1.2. Specii dramatice: comedia, drama – caracteristici, tipologie; categorii estetice: comicul, tragicul;
* 1.3. Estomparea granitelor dintre speciile dramatice traditionale: teatrul absurd, teatrul parabolic etc.
2.1. Poezie – acceptii ale termenului; tipologie (poezie lirica, epica etc.); identificarea poeziei cu lirismul; lirism narativ, descriptiv, sugestiv; eul liric (raportul autor-eul liric); lirica eului, lirismul subiectiv, lirismul, obiectiv; limbaj poetic: expresivitate, ambiguitate, sugestie; imaginar poetic; elemente de compozitie in textul poetic: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie, relatii de simetrie, elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv);
2.2. poezie romantica, simbolista, modernista, traditionalista, avangardista (concept, curente de avangarda, dadaism, suprarealism);
2.3. curent literar, grupare, generatie literara; doctrina estetica, manifest literar, arta poetica;
- in domeniul Limba si comunicare. Elemente de stilistica si de analiza a textului dramatic si a celui poetic


A. Subiectivitate si limbaj

*1. indici ai persoanei, indici ai timpului, indici ai spatiului;
2. (a) sens denotativ, sensuri conotative; *sinonime stilistice; *functia stilistica a regionalismelor, a cuvintelor populare, colocviale, de argou; *functia stilistica a unor derivate lexicale; *verbe subiective; *(b) substantivul (sinecdoca, plurale cu functie de hiperbolizare, plurale depreciative, feminine peiorative si ironice, vocative afective /emfatice/ peiorative si ironice); adjective afective; moduri verbale ca expresie a atitudinii vorbitorului fata de actiune; *(c) topica afectiva (antepunerea adjectivelor, inversiuni sintactice);
3. (a) verbe evaluative (de opinie, de judecata, dicendi); (b) adverbe de mod/predicative ca indici ai subiectivitatii evaluative; (c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjunctii si locutiuni conjunctionale folosite pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, conclusiv, final etc.); (d) structuri/tipare sintactice (cu rol emfatic) in argumentare (constructii explicative, apozitive si incidente, cumul enumerativ, paralelism sintactic, subordonate antepuse si reluate
B. Expresivitate in textul dramatic: registre stilistice in vorbirea personajelor, adaptarea la situatia de comunicare; elemente verbale, nonverbale si paraverbale in textul si in spectacolul dramatic; tipuri de oralitate in vorbirea personajelor;
C. Expresivitate poetica
1. Functia poetica a limbajului;
2. Conceptul de figura de stil; clasificarea figurilor;
2.1. enumeratia, repetitia, *anafora, *epifora, *chiasmul, paralelismul sintactic, refrenul; simetria, antiteza; *interogatia retorica, *exclamatia retorica, *invocatia retorica; perturbatii topice, ambiguizarea raporturilor sintactice;
2.2. epitetul, *tipuri de epitete; comparatia; *metonimia; *sinecdoca; metafora; *oximoronul; sinestezia; simbolul;
2.3. aliteratia, eufonia; ritmul; rima; versul alb; vers; masura metrica; strofa.


Competente specifice si continuturi1

1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea si receptarea mesajelor in diferite situatii de comunicare

Competente specifice

1.1. Redactarea unor compozitii referitoare la texte poetice si dramatice

1.2. Folosirea adecvata a mijloacelor de exprimare orala in monolog si in dezbatere, pornind de la texte poetice, dramatice si de doctrina literara

1.3. Aplicarea cunostintelor de limba in studiul si interpretarea textelor poetice si dramatice


1.4. Identificarea expresivitatii si a subiectivitatii in limbajul comun si in limbajul poetic


1.5. Identificarea sensurilor cuvintelor in limbajul comun si in limbajul poetic
Continuturi
- Analiza, comentariu, paralela, eseu
- Tehnici de redactare

- Monolog, dezbatere
- Elemente verbale, nonverbale si paraverbale


- Norme ortografice, ortoepice si de punctuatie
- Unitati morfosintactice si lexico-semantice

- Functiile limbajului, cu accent pe functia expresiva (poetica) a limbajului
- *Referinta vorbitorului la sine insusi; exprimarea subiectivitatii vorbitorului prin mijloace *fonetice, lexico-semantice, *gramaticale, *sintactice

- Sens denotativ, sens conotativ

2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor texte literare si nonliterare

Competente specifice

2.1. Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural si de limbaj specifice textului dramatic


2.2. Identificarea si analiza elementelor de compozitie in textul poetic

2.3. Identificarea instantelor comunicarii in textul poetic

2.4. Analiza si compararea diferitelor tipuri de lirism

2.5. Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice


2.6. Aplicarea conceptelor operationale in studiul textelor dramatice, poetice si de doctrina literara
Continuturi
Constructia subiectului in textul dramatic; compozitia textului dramatic; modalitati de caracterizare a personajelor dramatice; registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului

Titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv)

„Masti“ si „roluri“ ale eului liric


Lirism subiectiv, lirism obiectiv

Figuri sintactice sau de constructie; figuri semantice (tropi); figuri de sunet si elemente de prozodie


Concepte operationale (vezi cap. III)

3. Argumentarea in scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar

Competente specifice
3.1. Identificarea structurilor argumentative in diverse situatii de comunicare in vederea sesizarii logicii si coerentei mesajului

3.2. Exprimarea unor judecati de valoare prin mijloace lingvistice adecvate

3.3. Incadrarea unui text dramatic sau a unei poezii intr-o anumita tipologie pe baza identificarii caracteristicilor acestora

3.4. Identificarea si compararea particularitatilor unor epoci culturale si ideologii literare in vederea caracterizarii acestora


Continuturi
Structuri si tehnici argumentative in texte literare si nonliterare, scrise sau orale

Verbe evaluative; adverbe de mod/predicative ca indici ai subiectivitatii evaluative; cuvinte cu rol argumentativ; structuri sintactice cu rol emfatic in argumentare

Drama, comedie; poezie *premoderna, romantica, simbolista, modernista, traditionalista, avangardista, neomodernista, postmodernista

Epoci culturale si ideologii literare: Dacia literara, Junimea; modernism, traditionalism si avangarda in perioada interbelica; neomodernism postbelic, *postmodernism
* Ideologiile literare in contextul epocilor respective