Nr. 744 din 17.10.2014

Educatie
On-line - actualitate
Restituiri
Monografie
Focus
Editorial
Eveniment
Actualitate
Inedit
Informaţii
Politic
Literatură
Supliment
Istorie literară
Studii culturale
Societate
Interviu
Arte
Rubrici
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Noiembrie   |   Numarul 38   |   Limba si Literatura Romana – Clasa a XII-a

Limba si Literatura Romana – Clasa a XII-a

Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
In numarul trecut al revistei noastre am publicat noua programa de Limba si Literatura romana pentru clasa a XI-a, finalizata recent de catre Consiliul National pentru Curriculum de pe linga Ministerul Educatiei Nationale. Publicam acum si programa pentru clasa a XII-a, care incheie asa-numita reforma curriculara. Pe baza noilor programe urmeaza sa fie elaborate in anii urmatori manualele alternative si pentru aceste clase, astfel incit seria de elevi care va absolvi in vara anului 2003 va fi parcurs intregul ciclu de invatamint liceal in noua formula, beneficiind de o oferta educationala multipla si avind in fata, pentru prima oara dupa circa sase decenii, un examen de bacalaureat „fara toceala“, bazat pe cunostinte asimilate, pe inteligenta, pe creativitate.


Competente specifice si continuturi1

1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea si receptarea mesajelor in diferite situatii de comunicare

Competente specifice
1.1. Aplicarea cunostintelor de limba in studiul si interpretarea textelor literare

1.2. Redactarea unor tipuri diverse de compuneri pornind de la diferite texte literare si nonliterare

1.3. Expunerea orala a unor opinii/comentarii pe marginea diferitelor texte literare si nonliterare


Continuturi

norme ortografice, ortoepice si de punctuatie; unitati morfosintactice si lexico-sematice; limbajul literaturii, limbajul criticii literare, alte tipuri de limbaj

rezumat, comentariu, analiza si sinteza, eseu, paralela

interviul, tehnica intrebarilor si a raspunsurilor, tehnica raspunsului pregatit

2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor texte literare si nonliterare


Competente specifice

2.1. Folosirea unor tehnici variate pentru analiza in detaliu a unor texte literare diverse

2.2. Evidentierea unor posibilitati diferite de interpretare a aceluiasi text in functie de mai multe perspective de lectura

2.3. Realizarea de conexiuni diverse intre doua sau mai multe texte literare

2.4. Integrarea unei opere literare intr-un anumit context
Continuturi
tema, motiv, structura si semnificatiile textelor poetice, narative, dramatice; tehnici de analiza

perspectiva istorica si perspectiva actualitatii, relatia textelor cu ideologiile literare si artele poetice; perspectiva structurala; perspectiva tematica

texte inrudite tematic, structural sau stilistic; *contextul istoric in care au aparut textele respective; *raportarea la culturile si literaturile europene

opera integrala a scriitorului; elemente de arta poetica; scoli, grupari, curente literare; conditionari istorice, psihologice si biografice care influenteaza producerea si receptarea; *forme de intertextualitate; *fenomene culturale evolutive, nationale si universale

__________
1 Continuturile marcate cu aterisc (*) sint obligatorii la specializarile cu patru ore pe saptamina.

3. Argumentarea in scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar

Competente specifice
3.1. Construirea unei argumentatii scrise/orale pe o tema data

3.2. Compararea si evaluarea unor puncte de vedere diferite exprimate in legatura cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural

3.3. Argumentarea unei optiuni personale in confruntarea cu puncte de vedere divergente
Continuturi
tehnici de argumentare; argumentarea judecatilor de valoare; formularea de contraargumente

sintetizarea si parafrazarea opiniilor exprimate in texte de critica literara; interpretarea textului critic; puncte de vedere deosebite in texte de critica literara; puncte de vedere diferite exprimate in legatura cu un subiect literar/cultural

polemici literare, dezbateri, confruntari de idei


Sugestii metodologice

In domeniul Literatura, in clasa a XII-a, se propun urmatoarele module de continuturi ale invatarii: Studiul aprofundat al literaturii si Dezbateri, sistematizari. Se urmareste, in principal, abilitarea elevilor pentru examenul de bacalaureat. In acest sens, programa propune studiul unui numar redus de texte, cu accent pe aprofundarea tehnicilor de analiza, de interpretare si de discutare a literaturii. Programa lasa o marja larga de optiune profesorilor si autorilor de manuale pentru a putea imbogati si sintetiza parcursul didactic al predarii-invatarii literaturii in liceu. Activitatile didactice vor fi orientate prioritar spre consolidarea capacitatilor elevilor de exprimare scrisa si orala pe teme din domeniul literaturii romane.

In programa se specifica, pentru domeniul Literatura, doar numarul minim de texte (9-11 texte pentru clasa a XII-a) si tipurile de texte recomandate. Profesorii (si autorii de manuale) vor alege textele pe care le considera potrivite cerintelor formulate. Pentru alegerea textelor se recomanda testarea prealabila a claselor la care acestea urmeaza sa fie studiate.
In alegerea textelor se va tine seama, de asemenea, de urmatoarele criterii generale: accesibilitate in raport cu nivelul dezvoltarii intelectuale si de cultura generala a elevilor; atractivitate, valoare; varietatea autorilor selectati; volumul de lecturi propuse pe parcursul intregului an scolar in raport cu timpul disponibil.
Programa ofera sugestii, cu titlu de exemplificare, menite sa ajute optiunile profesorilor.
Listele de exemple sint deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (si) alti autori sau alte texte, care nu figureaza in aceste liste. Se va studia obligatoriu, pe parcursul clasei a XII-a, cel putin cite un text apartinind urmatorilor autori: Mihai Eminescu, G. Calinescu, Marin Preda.
Profesorii pot sa largeasca numarul de texte propuse pentru studiu sau sa recurga la lecturi suplimentare in corelatie cu textele studiate. Pentru ilustrare se pot recomanda si scrieri din literatura universala in traducere romaneasca.
Liste minimale
si alte recomandari

I. Literatura
1. Studiul aprofundat al literaturii
A. Se recomanda consolidarea si dezvoltarea abilitatilor elevilor de a analiza, interpreta si evalua operele literare cu accent pe:
- utilizarea tehnicilor de analiza literara si stilistica, a conceptelor operationale din domeniul studiului literaturii;
- sesizarea caracteristicilor tipologice (gen, specie etc.) ale operelor literare studiate in raport cu individualitatea acestora;
- situarea operei literare in diverse contexte, in raport cu:
- biografia si personalitatea autorului;
- alte scrieri ale autorului respectiv;
- trasaturile epocii in care a fost produsa (orientari si doctrine estetice, dominante ideologice si de mentalitati, fenomene istorice etc.);
- * alte texte (diverse tipuri de intertextualitate);
- ipostaze ale receptarii (receptarea operei de catre contemporaneitate si de catre posteritate, receptare specializata din perspectiva criticii si a istoriei literare etc.);
- capacitatea de a compara judecatile critice;
- capacitatea de a formula si de a argumenta judecati de valoare.
Se vor studia in acest scop:
- integral, cel putin doua romane la alegere, din epoci diferite;
- integral, cel putin o piesa de teatru la alegere. Se va alege, de preferinta, o piesa care sa ilustreze tendinte ale teatrului modern (Lucian Blaga, Marin Sorescu, Eugen Ionescu, Matei Visniec s.a.);
- cel putin doua grupaje lirice, la alegere, a cite trei-patru poezii fiecare; grupajele pot fi organizate tematic, pe autor sau pe epoca literara sau pe baza altor criterii (structural, tipologic, stilistic etc.). In alcatuirea grupajelor lirice se vor folosi criterii diferite.
In sprijinul construirii competentelor propuse se recomanda, de asemenea, sa se faca recurs la texte suplimentare (texte de critica, istorie si teorie literara, eseuri, texte din literatura universala).

B. Modalitati didactice recomandate
In studiul textelor selectate se recomanda folosirea, in special, a unor modalitati didactice care sa implice o participare activa a elevilor, in scopul pregatirii lor pentru examenul de bacalaureat:
- studiul de caz
- eseul structurat si nestructurat
- paralela
- sinteza
- dezbaterea
- proiectul
- dosarul de lectura
- dosarul critic
- dosarul bibliografic
- expunerea orala de tip argumentativ
Exemple:
- dosarul critic al unei opere; interpretari multiple (istoria receptarii unei opere, lectura din perspectiva istorica si lectura din perspectiva actualitatii: „modernizari“ sau „actualizari“ ale unor opere literare din trecut)
Sugestii pentru alegerea autorilor: Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Creanga, George Bacovia, Tudor Arghezi, Camil Petrescu s.a.
- „arte poetice“ in relatie cu opera unui autor
Sugestii pentru alegerea autorilor si a textelor: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Camil Petrescu, G. Calinescu, manifeste literare avangardiste etc.
- scriitorul si lumea sa; opera si context cultural-istoric
Sugestii pentru alegerea autorilor: Ion Creanga, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Marin Preda s.a.
- succesul unor specii literare intr-un anumit context cultural-istoric
Sugestii: moda nuvelei sentimentale in perioada pasoptista, romanul in perioada interbelica, romanul politic in anii 1960-1970, memoriile dupa 1989 etc.

2. Dezbateri, sistematizari
- fundamentele literaturii romane (originea si evolutia limbii romane, racordari ale culturii romane la cultura europeana: Umanismul, Iluminismul);
- tendinte de autodefinire in cultura romana: „literatura nationala“ si „literatura populara“ (epoca pasoptista), „specific national“ (G. Ibraileanu s.a.); „matrice stilistica“, „spatiu mioritic“ (Lucian Blaga); „autohtonism“, „dacism“, „ortodoxism“, „sincronism“, „modernism“, „europenism“, „protocronism“ etc.; dezbateri contemporane pe aceasta tema: „noi si ceilalti“, „complexe culturale“ etc.;
- * critica literara; functiile si speciile criticii (studiul critic, monografia, eseul critic, cronica literara, polemici critice etc. – Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibraileanu, Eugen Lovinescu, G. Calinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Serban Cioculescu, Ion Negoitescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu s.a.;
Temele pentru dezbateri/ sistematizari mentionate sint obligatorii (cu exceptia ultimei care este obligatorie numai la specializarile cu 4 ore pe saptamina).
Se va recomanda, pentru aceste teme, lectura unor texte sau fragmente de texte, necesare ca puncte de plecare pentru realizarea dezbaterilor si sistematizarilor. Aceste texte, selectate de catre autorii de manuale sau de catre profesori, vor fi citite de elevi inaintea dezbaterilor. Se vor alcatui, in acest scop, fise de lectura, valorificindu-se si alte forme ale tehnicilor de munca intelectuala (referate, portofolii etc.). Se recomanda, de asemenea, ca dezbaterile si sistematizarile sa aduca in discutie si texte studiate anterior.


II. Limba si comunicare. Practici discursive

Aceste continuturi se vor realiza in corelatie cu textele literare parcurse. Autorii de manuale si profesorii vor planifica dispunerea acestor continuturi de-a lungul intregului an scolar, ele avind un caracter aplicativ.
Se recomanda actualizarea, consolidarea si imbogatirea, prin exercitii, a urmatoarelor continuturi ale invatarii, in vederea perfectionarii competentelor de comunicare orala si scrisa, cu accent pe strategiile de tip argumentativ:
1. Tehnici de construire a dialogului in: conversatie, interviu, dezbatere, colocviu, polemica verbala etc.
1.1. Factori nonverbali si paraverbali care influenteaza structura dialogului: cadrul extralingvistic, participantii (numar, statut social, mentalitate, relatia interpersonala etc.), factori nonverbali (gestica, mimica, privire, directia corpului etc.), factori paraverbali (accent, intonatie, debit verbal, pauza); rolul accentului si al intonatiei in rezolvarea omonimiei gramaticale (de ex. indicativ prezent/perfect simplu, persoana a III-a singular a verbelor de conjugarea I), in dezambiguizarea mesajului (de ex. rolul accentului, intonatiei si pauzei in disocierea nominativ/vocativ), in reliefarea afectiva a semnificatiei etc.).

*1.2. Functia conativa a limbajului. Destinatari directi si indirecti ai interactiunii verbale. Indici verbali de indentificare a destinatarului: vocative, apelative in limba literara/populara, forme pronominale si verbale in adresarea directa, imperativul si modurile verbale sinonime in limba romana vorbita (indicativ prezent si viitor, conjunctiv). Forme indirecte ale adresarii (vorbirea aluziva, eufemismul).
*1.3. Functia fatica a limbajului. Cuvinte si expresii cu functie fatica.
*1.4. Elemente de sintaxa a limbii vorbite: enunturi brevilocvente si neanalizabile, elipsa, anacolutul, constructii incidente, tipuri de repetitii, particularitati ale realizarii raporturilor sintactice (de ex. frecventa coordonarii in raport cu subordonarea, ambiguizarea raporturilor de subordonare etc.), stilul direct legat/nelegat, stilul indirect liber.
*1.5. Reguli de construire a relatiei interpersonale: formele politetii in limba vorbita si in limba literara (selectia lexicala, selectia apelativelor, a pronumelor si locutiunilor pronominale de politete, a persoanelor verbale, a anumitor moduri si timpuri ale verbelor etc.); treptele politetii in limba romana; relatia dintre formele politetii lingvistice si anumite reguli de comportament social (salutul, scuzele, rugamintea politicoasa, complimentul etc.); incalcarea regulilor politetii lingvistice si sociale (violenta verbala si comportamentala: cuvinte peiorative, ironice si vulgare, insulta, injuria; tabuul lingvistic, amestecul de stiluri etc.).
2. Tehnici de construire a monologului oral si scris in: expunere, eseu structurat si nestructurat, paralela, sinteza etc.).

*2.1. Interferente stilistice:
- *naratiunea in texte de tip: istoriografic, jurnalistic (stirea, reportajul); juridic-administrativ (declaratia, memoriu de activitate), epistolar;
Se va studia cel putin 1 text dintre tipurile enumerate.
- *descrierea in texte de tip: stiintific (descrierea unui experiment), literar, jurnalistic (anuntul, reclama publicitara);
Se va studia cel putin 1 text dintre tipurile enumerate.
- *argumentarea in texte de tip: stiintific (sudiul critic, eseul filozofic), oratoric (discurs politic, pledoaria juridica), jurnalistic (cronica de spectacol) si literare (eseu structurat, eseu nestructurat, recenzia, referatul, sinteza, paralela).
Se vor studia cel putin 2 texte dintre tipurile enumerate.
Exercitii de redactare a unor texte in diferite stiluri functionale (cerere, scrisoare, proces-verbal, curriculum vitae, memoriu de activitate, *recenzie).

 
 
 
Cele mai citite articole
Ce e rău şi ce e bine
Receptarea operei lui V. Voiculescu
Pseudopolitica sau despre romanul poliţist al campaniei electorale
Recviem pentru un muzeu
BIFURCAŢII. Marile iluzii
Cele mai comentate articole
Ce e rău şi ce e bine
Receptarea operei lui V. Voiculescu
BIFURCAŢII. Marile iluzii
„Forma finală a operei este o surpriză şi pentru autorul însuşi“. Interviu cu Henry MAVRODIN
Pseudopolitica sau despre romanul poliţist al campaniei electorale
Cele mai recente comentarii
Ce frumos!
o ye!
acuma,
serios, autorule?
Iata cum
 
Parteneri observator cultural
Sonoro