OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Cum ati defini portalul LiterNet?
E greu de dat o definitie unui vis frumos si dezinteresat, asa cum este LiterNet-ul pentru noi, cei care il actualizam zi de zi... Cred ca LiterNet este locul in care se face cultura cu zimbetul pe buze, e portalul pe care impartasirea culturii a devenit o forma de prietenie, e site-ul pe care cultura inseamna bucurie si descoperire. Mai cred ca LiterNet e si o forma de libertate pentru ca spatiul si timpul devin pe Internet neesentiale, informatia culturala de calitate circula foarte rapid si ajunge imediat la toti cei interesati.

Care sint principalele obiective ale LiterNet?
Principalul nostru obiectiv este sa dam cititorilor si vizitatorilor ceea ce cauta, informatie despre ceea ce este de calitate in cultura de azi. Sa nu le irosim timpul, sa facem din LiterNet un prieten care le atrage atentia asupra lucrurilor deosebite si ii tine departe de multele prostii care au napadit piata culturala. Fie ca e vorba de o piesa de teatru, de un film, de un concert, de o carte recent aparuta, de o melodie interesanta, de o fotografie sau de un loc deosebit, LiterNet are ochi care vad, evalueaza si apoi recomanda sau nu. Un vizitator grabit gaseste intr-un singur rind motivul pentru care recomandam ceva, unul care vrea sa decida singur gaseste materiale care il ajuta sa isi formeze o parere. Cronicari importanti sau debutanti, critici cu state vechi de serviciu sau tineri plini de nerv scriu despre acele evenimente culturale care merita amintite, si din confruntarea opiniilor orice vizitator al LiterNet poate sa aleaga mai usor ceea ce i se potriveste.

Sa nu uit de Editura LiterNet, principala sectiune a site-ului. Cartile editate in format electronic si oferite gratuit pe site au menirea sa descopere autori noi, proaspeti, contemporani, dar si sa readuca in actualitate autori consacrati care nu sint de gasit in librarii. Amestecul acesta de surpriza si certitudine se dovedeste de succes, cele 600 de descarcari zilnice ale volumelor noastre aratind interesul pentru cele 140 de propuneri facute pina acum. Si in fiecare saptamina lista de titluri se lungeste putin.
Un alt obiectiv e sa facem accesibila literatura romana pentru nevorbitorii de limba romana. In acest sens am inceput sa traducem o serie de volume ale autorilor romani in engleza, franceza precum si, de anul acesta, in germana, maghiara si italiana. La fel de important e sa facem autorii straini de top cunoscuti in Romania si pentru asta am publicat o serie de traduceri din autori germani, maghiari, francezi si rusi, o mare parte din volumele alese fiind la prima aparitie in Romania.

Care sint partenerii pe web, dar si off-line?
Partenerii sint extrem de multi si ma tem ca o sa pierd citiva in enumerare. Pe web sint in primul rind site-urile care ne ofera materiale, ne promoveaza volumele, ne anunta noutatile. 121.ro, ele.ro, onlinero.ro, fotografu.ro, bumbutz. com sint dintre cele cu care avem o constanta si de durata colaborare. Alaturi de acestea, sint partenerii cu care colaborarea e atit pe web cit si off-line, anume reviste culturale (Suplimentul de cultura, Cuvantul, Observatorul cultural, Dilema veche), cotidiene (Romania libera), pagini de cultura ale unor reviste diverse (Cosmopolitan, Elle, TV Story, Ziarul de duminica, Apropo TV). Apoi exclusiv off-line, edituri ca Polirom, Paralela 45, Compania, Pandora M, Humanitas, Festivalul de film Transilvania (TIFF), Festivalul „George Enescu“, organizatorii de concerte (Fundatia „Aurel Mitran“ adica Cesaria Evora sau Lhasa sau Bobby McFerrin, Fundatia Events si Angela Gheorghiu sau Fundatia Phoenix cu Faithless), teatrele bucurestene si din tara (in special Odeon si Green Hours), institute culturale (Goethe, British Council, Cervantes). Un prieten mai degraba decit un partener este si B 24 FUN, ghidul bucurestean care include aproape saptamanal un banner jucaus al LiterNet care incearca sa provoace cheful de citit prin mesaje atragatoare, haioase, indraznete uneori. Am uitat ceva? Desigur, dar toti cei pomeniti sau omisi au particica lor de contributie la existenta si dezvoltarea LiterNet-ului, si asta nu dispare.

Ce proiecte se vor dezvolta in cadrul portalului in viitor?
Despre proiecte este foarte greu de vorbit, pentru ca LiterNet traieste in actualitate si ne orientam mereu dupa interesele cititorilor nostri. Cu siguranta vom continua tot ceea ce a fost bun pina acum, ca de exemplu traducerile in si din romana, mai cu seama pe zonele mai putin acoperite de editurile pe hirtie, adica teatru, scenariu de film (chiar saptamina asta o sa apara scenariul lui Nae Caranfil la Filantropica) sau carte de fotografie. In vara aceasta o sa cream o noua sectiune, Revista presei, o panorama a revistelor culturale romanesti care apar pe Internet. E nevoie de un sumar saptaminal intr-un format prietenos si centralizat si ne-am propus sa il facem anul acesta.

Unele sectiuni sint actualizate mai rar, ma gindesc la Destinatii. Care este cauza?
Sint doua cauze. Una este ca sint proiecte ample care au nevoie de o dezvoltare in timp, munca de colectare, verificare si ordonare fiind ampla. A doua cauza este ca nu exista bani pentru a plati o serie de colaboratori externi a caror expertiza este absolut necesara. Doua sectiuni sint in aceasta situatie, Destinatiile culturale si Glosarul virtual al Scriitorilor Romani. Din pacate, LiterNet nu aduce bani, ci doar consuma. Cum publicitatea nu a venit (si pentru ca nu am avut timp sa o cautam), LiterNet traieste practic fara nici o finantare, platind lunar server-ul si celelalte cheltuieli specifice. Poate prin aceasta posibilitate a redirectionarii a 1% din impozit, vizitatorii LiterNet sa ne ajute cu contributia lor sa dezvoltam sectiunile mai complexe si proiectele care merg dificil in conditii de voluntariat.


Membrii LiterNet: Gusztav Demeter, Iulia Cojocariu, Delia Oprea, Corina Ungureanu, Anca Serban, Dora Ionescu, Radu Ilarion-Munteanu, Ada Demirgian, Manuela Andrei, Geta Rossier, Raluca Truscanu, Razvan Penescu.