OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Intre 10 si 12 ianuarie 2008 a avut loc la sediul NEC din Bucuresti o conferinta pe tema literaturii contemporane de limba germana in/din Romania. Conferinta a fost initiata de New Europe College din Bucuresti, in colaborare cu Wissenschaftskolleg zu Berlin si finantata prin intermediul Fundatiei Hertie. Lucrarile conferintei au fost deschise de profesorul Andrei Corbea-Hoisie printr-o comunicare cu titlul Sansa canonica. Relatiile dintre literatura de limba germana din Romania si literatura germana. Pornind de la distinctia dintre canonul oficial si cel neoficial (sau subcanon) – ultimul fiind alcatuit de presa si alte medii de formare a opiniei publice –, vorbitorul a analizat drumul parcurs de literatura scriitorilor din Grupul de actiune Banat de la inceputul anilor ’80 si pina astazi ca pe o deplasare de la periferie la „periferia centrului“.

In cadrul subcanonului, literatura autorilor banateni a fost receptata – si canonizata – in Germania sub semnul „esteticii opozitiei“, a „literaturii disidentei“ si in contextul unei receptari intensive in spatiul german a asa-numitei „literaturi a emigrantilor“. O tema predilecta a conferintei, care a stirnit, de altfel, si discutiile cele mai animate, a fost aceea a relatiilor dintre literatura de limba germana din Romania si literatura germana. Corina Petrescu (Central College, USA) a analizat, in acest context, avantajele si dezavantajele termenului de „literatura transnationala“, iar Bianca Bican (Universitatea Babes-Bolyai din Cluj) s-a referit la relatiile dintre cele doua literaturi amintite mai sus in perioada interbelica.
In cadrul acestui grupaj tematic, au fost prezentate comunicari si puncte de vedere interesante si despre alti scriitori de limba germana originari din Romania, cum ar fi Aglaja Veteranyi (dr. Sibylle Schönborn, de la Universitatea „Heinrich Heine“ din Düsseldorf) sau Catalin Dorian Florescu (Anca Luca Holden, de la University of Georgia, SUA, si Sandra Vlastra, de la Universitatea din Viena).

Prima dintre conferentiarele amintite a scos in evidenta prejudecatile – estetice sau extraestetice – de care este inca marcat procesul receptarii lui Florescu in intreg spatiul german. Acesta este un fenomen specific receptarii „literaturii migrantilor“ in general. Chiar termenul in sine este din ce in ce mai puternic contestat in ultimii ani, in timp ce numarul aparitiilor editoriale ce pot fi subsumate acestei literaturi se afla intr-o crestere continua in Europa de Vest. Astfel, pe piata de carte germana se pot observa doua fenomene ale receparii „literaturii emigrantilor“, care, desi se desfasoara in sens contrar, in esenta merg mina in mina. Pe de o parte, dupa cum a subliniat si Anca Luca Holden, receptarea acestei literaturi – si, de fapt, chiar termenul ca atare – are ca efect marginalizarea si discriminarea acestor autori, bazata pe prejudecati deopotriva culturale si literar-estetice. Atit criticii, cit si istoricii literari tind astfel sa califice „literatura migrantilor“ ca pe o literatura minora, inferioara din punct de vedere literar celei apartinind scriitorilor germani propriu-zisi.

Pe de alta parte, in contextul unor dezbateri din ce in ce mai intense si mai aprinse – care isi fac loc, incet, dar sigur, si in domeniul germanisticii – despre fenomenele de interculturalitate, multiculturalitate, migratiune etc. – devine posibila o noua pozitionare a „literaturii migrantilor“ in cadrul literaturilor mari vest-europene. Aceasta tendinta da seama, dupa parerea mea, de vizibilitatea crescinda pe piata de carte a acestei literaturi, si nu de putine ori de receptarea entuziasta a criticilor si recenzentilor.
Ultima sectiune a conferintei s-a concentrat in special pe comunicari si discutii care s-au referit la o tema ignorata pina in prezent, anume relatiile dintre literatura minoritatilor germane din Romania si literatura romana. In acest context, Tanja Becker de la Universitatea Politehnica din Timisoara a analizat influenta exercitata de literatura Grupului de actiune Banat asupra generatiei ’80.

O alta sectiune a conferintei s-a concentrat pe analiza literaturii acelor scriitori de limba germana care, spre deosebire de cei din Grupul de actiune Banat, nu au emigrat in Republica Federala Germana si se afla in prezent in Romania. Citeva nume ar fi: Eginald Schlattner – care este tradus si in romaneste si, in acelasi timp, se bucura de succes si in spatiul german –, scriitorul sibian Joachim Wittstock sau Carmen Elisabeth Puchianu. Din programul conferintei au mai facut parte si citeva lecturi sustinute de Eginald Schlattner, Carmen Francesca Banciu, Carmen Elisabeth Puchianu si, last but not least, Ernest Wichner. Acesta a citit si comentat poeme din opera lui Oskar Pastior.
Conferinta, desfasurata nu intimplator sub titlul Geschichte trennt, aber Geschichten, die schaffen Nähe (Istoria separa, insa povestirile, ele apropie) s-a dorit atit o incercare de evaluare si re-evaluare a unor teme si concepte actuale in context romanesc si german, cit si de re-aducere in prim-planul criticii si istoriei literare a unui subiect in mare parte ignorat in Romania: literatura romana contemporana de expresie germana.