Bizanţul continuă să fascineze
mintea modernă, care încă este, se pare, avidă de frumuseţe
antică şi medievală – şi de frumuseţe, în general –,
în pofida tuturor aparenţelor care par a spune altceva.
Cel puţin aceasta este concluzia la
care conduce, îndreptăţit, numărul mare de vizitatori din
sălile Academiei Regale de Arte din Londra, care găzduieşte
expoziţia Byzantium. 330-1453 în perioada 28 octombrie 2008-22
martie 2009. Expoziţia este organizată în nouă secţii, după
cum urmează: 1. „The Beginnings of Christian Art“/„Începuturile
artei creştine“, 2. „From Constantine to Iconoclasm“/„De la
Constantin la iconoclasm“, 3. „At Court“/„La Curte“, 4. „At
Home“/„Acasă“ (4.1. „Ceramics of Everyday Life“/„Ceramica
din viaţa cotidiană“, 4.2. „Metalwork of Everyday
Life“/„Obiectele de metal din viaţa cotidiană“, 4.3.
„Jewellery and Adornment“ /„Bijuterii şi podoabe“), 5. „At
Church“/ „La biserică“, 6. „Icons“/„Icoane“, 7.
„Byzantium and the West“/„Bizanţul şi Occidentul“, 8.
„Beyond Byzantium“/„Dincolo de Bizanţ“, 9. „The Monastery
of St. Catherine at Sinai“/ „Mănăstirea Sfintei Ecaterina de pe
Muntele Sinai“.
Exponatele (diverse obiecte cu caracter
religios şi secular, icoane, manuscrise ale Evangheliilor şi
documente de cancelarie) – care provin nu numai din cele mai
renumite muzee de artă bizantină şi biblioteci din lume, ci şi
din colecţii particulare şi de la Mănăstirea Sfintei Ecaterina –
ilustrează, în principal, credinţa, puterea şi relaţia
dintre acestea în lumea bizantină. Printre cele mai vechi
obiecte din expoziţie se numără două statui din marmură
reprezentîndu-l pe Iona, ambele datînd din a doua
jumătate a secolului al lll-lea, capul lui Constantin cel Mare,
realizat în bronz în jurul anilor 325-330, icoana
reprezentînd „Scara virtuţilor“ pictată în a doua
jumătate a secolului al XII-lea (Sinai) şi un micromozaic al
Sfîntului Theodor din secolul al XIV-lea (de la
Constantinopol). Sînt expuse, de asemenea, icoane pictate pe
Muntele Athos, în Siria, Constantinopol şi Sinai între
secolele VI-XVII şi, dintre manuscrise, o Evanghelie miniată din
secolul al IX-lea, provenind din Constantinopol sau din Asia Mică,
un Nou Testament din secolul al XII-lea (Constantinopol), ambele pe
papirus, şi chiar cîteva textile egiptene din secolele IV-V.
Semnalăm că, pentru organizarea acestei expoziţii, specialiştii
de la Royal Academy of Arts au cooperat cu omologii lor de la Muzeul
de Artă Bizantină „Benaki“ din Atena.
În cazul multor exponate şi, în
special, al celor din Sinai, o deosebită atenţie a fost acordată
transportării lor, din pricina vechimii şi a fragilităţii
acestora – unele nu au părăsit niciodată pînă acum
Mănăstirea Sfintei Ecaterina. Cîteva obiecte, deşi anunţate,
n-au putut fi trimise pînă la urmă, din cauza riscului prea
mare de distrugere sau din diverse alte motive, iar altele au fost
înlocuite pe parcursul expoziţiei, din raţiuni de conservare.
O serie de evenimente complementare a
fost organizată la Londra şi în multe oraşe din Marea
Britanie. Printre aceste evenimente se numără conferinţe şi seri
de muzică bizantină, interpretată în special de Cappella
Romana, o favorită a unor ziare americane precum The Wall Street
Journal şi The Washington Post. Printre conferinţele de la Royal
Academy le amintim pe acelea susţinute de profesorii Robin Cormack
(Bizanţul: Privind la un miraj) şi Anthony Eastmond (Creştini şi
musulmani la frontierele Bizanţului), ambii de la Courtauld
Institute of Art, de Maria Vassilaki de la Muzeul „Benaki“
(Sfîntul Ion de pe Insula Patmos şi mănăstirea sa), Liz
James de la Universitatea din Sussex (Cele trei sexe în Bizanţ:
femei, bărbaţi şi eunuci), Judith Hearing (Icoane şi iconoclasm:
imagini religioase în creştinism, iudaism şi Islam),
Părintele Justin, bibliotecarul Mănăstirii Sfintei Ecaterina (Un
manuscris iluminat al „Scării virtuţilor“ de la Sinai:
ascensiunea spirituală prin artă) etc. La British Museum se va
desfăşura un seminar care are drept temă descoperirile recente de
pietre preţioase gravate în Antichitatea tîrzie (200-600
d.Hr.). La Cambridge, pe data de 21 februarie, a fost organizat un
seminar de către Warburg Institute şi Departamentul de Istoria
Artei (Open University), cu tema Interacţiunea dintre culturi în
Europa Mediteraneană şi cea Occidentală în perioada
bizantină tîrzie (a Paleologilor). Evenimente similare vor
avea loc la Nottingham şi Birmingham.
Cappella Romana, condusă de dr.
Alexander Lingas de la Facultatea de Muzică din Oxford (London City
University), va susţine concerte la Londra, în Catedrala
Ortodoxă Greacă „Sfînta Sofia“, precum şi la Oxford, în
capela de la Oueen’s College, pe data de 19 martie, cu muzică
adaptată după manuscrisele medievale de la Mănăstirea Sfintei
Ecaterina.
De asemenea, va avea loc simpozionul
anual al Societăţii Britanice pentru Promovarea Studiilor
Bizantine, care se va întruni la Courtauld Institute din Londra
între 20 şi 22 martie 2009, tema acestuia fiind Wonderful
Things: Byzantium through its Art/ Lucruri minunate: Bizanţul prin
arta sa. Seminarul cuprinde o secţiune de comunicări dedicate unor
obiecte din expoziţia de la Royal Academy.
O notă specială de apreciere se
cuvine adresată autorilor catalogului substanţial al expoziţiei,
care, laolaltă cu indicele de termeni şi cu lista contribuţiilor,
conţine 496 de pagini. Redactorii acestuia sînt profesorii
Robin Cormack şi Maria Vassilaki, iar aşa-zisa „introducere
istorică“ („Byzantium: A Historical Introduction“) a fost
semnată de profesorul Cyril Mango. În această introducere
este creionat foarte bine contextul în care au fost create
multe dintre exponate, în centre precum Constantinopol,
Thessalonic, Ierusalim ori Muntele Sinai, precum şi în alte
oraşe ale provinciilor Imperiului Bizantin – Siria, Mesopotamia şi
Italia.
––––––––––––––
Prezentarea imaginilor din expoziţie
incluse aici este posibilă ca urmare a acordului dat de Biroul de
Presă al Academiei Regale din Londra.
Autor: 
Categoria: 
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters