OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Experienta telespectatorului roman in materie de reality tv se reduce la Vara ispitelor, un program produs si difuzat in urma cu un an si jumatate, pe PRO TV. Protagonistii acestei emisiuni, care a durat cinci saptamini, au fost 15 cupluri izolate, ispitite si monitorizate non-stop. Bilantul emisiunii: patru perechi s-au despartit, un cuplu s-a casatorit in direct la final si alte doua si-au anuntat logodna, iar Cosmina Pasarin si Dalia Negulescu au ramas in televiziune.
Prima TV pregateste lansarea reality show-ului Big Brother, care a facut mare vilva in toata lumea. Premiul cel mare va fi de 50.000$ si il va obtine cu el un singur concurent. Dar cei mai multi dintre cei care s-au prezentat la preselectie vor sa fie remarcati, sa iasa din anonimat. Peste tot unde emisiunea a fost difuzata, a avut cite un cistigator, dar si preferati ai publicului care au devenit peste noapte vedete.

Titlul Big Brother are o trimitere livresca pentru unii, traumatizanta pentru altii: romanul 1984 al lui George Orwell, in care „marele frate“ vede tot fac supusii sai: in pat, in baie sau la servici. Emisiunea a fost difuzata pentru prima data in 1999, in Olanda, pe un mic canal de televiziune. In Portugalia, Germania, Italia si Spania s-a creat o adevarata isterie printre telespectorii dornici sa afle totul despre concurentii-cobai. In Franta, emisiunea Loft story de pe M6 a avut doua serii, adica doi ani foarte buni, cu cote de audienta foarte mari. In Polonia, desi emisiunea demarata in aprilie 2001 a fost aspru criticata pentru imoralitate de catre biserica catolica, s-a bucurat un mare succes printre polonezi. Tarile unde nu a prins deloc au fost Danemarca (participantii jocului s-au suparat si au parasit doar dupa citeva zile apartamentul in care erau filmati) si Marea Britanie, unde televiziunile, dupa ce au tatonat emisiunea si piata, au considerat ca nu e cazul sa o difuzeze.
Asadar, nu exista nici un fel de conditionare de ordin istoric, cum ca emisiunea ar prinde in tarile in care nu a existat niciodata un sistem totalitar si ca ar fi rejectata de cele care au experimentat la scara nationala sistemul de supraveghere (fie ca a fost vorba despre ascultarea telefoanelor, deschiderea corespondentei, turnatoria de tot felul). Ca sa nu mai vorbim de faptul ca statisticile arata ca cei mai mari devoratori de Big Brother s-au dovedit tinerii.

Cu ingredientele care au consacrat acest experiment televizat (exibitionism, renuntarea la orice fel de intimitate, desfintarea granitei dintre public si privat, voayorism) credem ca multi dintre telespectatorii romani sint familiarizati. Viata la bloc conserva anumite „aptitudini“: reconstituirea cu ajutorul zgomotelor a programului vecinilor sau, printr-un simplu proces de scanare al plaselor, locatarii pot da date exacte despre bugetul familiei „de la 6“.
Din acest punct de vedere privind lucrurile, s-ar putea ca emisiunea Big Brother sa vina ca o manusa pe deprinderile si abilitatile dobindite in atitea decenii. Sau, din contra, lumea sa fie mai intresanta vazuta de pe bancuta din fata blocului sau de dupa perdea decit din fata televizorului.