OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Arthur GOULD LEE
Elena, Regina-mama a Romaniei, printesa de Grecia si Danemarca. O biografie autorizata
Traducere din engleza de Liana Alecu, Editura Humanitas, Seria „Istorie“, Bucuresti, 2000, 272 p., f.p.


Lucrarea lui Arthur Gould Lee contine neajunsurile traditionale ale genului monografic: determinism biografic, insuficienta specificare a surselor, subiectivitatea afisata a „naratorului“ (implicarea lui excesiva, judecarea unor evenimente fara alte argumente decit cele sentimentale etc.). Toate acestea sint lucruri care supara lectorul modern, in conditiile in care el este din ce in ce mai obisnuit cu retorici de autentificare complexe.
Si totusi, avem de-a face cu un caz aparte: „Prieten al familiei regale exilate, Arthur Gould Lee, autorul biografiei regelui Mihai (Coroana contra secera si ciocanul, Humanitas, 1998), a reconstituit povestea Reginei-mama bazindu-se pe propria ei marturie“. Iata o informatie-cheie care schimba complet datele problemei. Multe din stingaciile de care aminteam ii apartin de fapt „personajului“ cartii – situatie care contribuie, paradoxal, la veridicitatea informatiilor. Cartea este impinzita de „vorbele“ reginei Elena, pe care naratorul privilegiat nu face decit sa le completeze si sa le argumenteze fara a se abate in nici un fel de la spiritul lor.

In acest fel volumul iese din tiparul traditional al monografiei, cliseizarea nepastrindu-se decit la nivelul structurii cartii. In rest, marturiile reginei sint unice, inconfundabile. Cea mai reusita secventa a cartii nu are corespondent pe plan istoric, si anume povestea copilariei reginei, o copilarie aristocrata plina de farmec si de inedit. Aflam despre patinajul cu rotile pe acoperisul plat al palatului din Grecia si multe alte giumbuslucuri, unele incredibile: „trebuie sa recunosc, isi aminteste regina Elena, citeodata fumam tigari facute din sugativa si mai aruncam si cesti intregi cu petrol pe pereti si le dadeam foc. Trebuie sa fi avut niste ingeri pazitori cu totul deosebiti, pentru ca, din fericire, limbile de foc efemere nu ne-au atins niciodata“.

Cu aceste scurte relatari despre copilarie se incheie si singura etapa luminoasa din viata reginei. A urmat un destin tumultos: problemele regelui Constantin, tatal sau, alungat din Grecia, rechemat si apoi exilat definitiv; nefericita casnicie cu Carol, principele mostenitor al Romaniei; exilul si intoarcerea in Romania abia in 1940; nenumaratele piedici cu care a trebuit sa se confrunte in calitatea sa de Regina-mama etc. Toate acestea sint relatate intr-un ritm extrem de alert si cu mare lux de amanunte. Nenumaratele intrigi, birfe, zvonuri isi gasesc locul in „istoria“ lui Arthur Gould Lee. Iata o mostra de participare afectiva a autorului, rindurile parind a fi smulse din vreo scriere a cronicarilor: „La inceput, regina Maria s-a aratat mirata ca Elena nu era in stare sa-l tina din scurt pe Carol, dar acum, vazind cit e el de incapatinat, i-a transmis mesajul ca vor fi urmari foarte serioase daca nu-si baga mintile in cap. Iar Carol, care stia prea bine ca Bratianu si alti membri ai familiei regale isi pierdusera rabdarea, a sesizat pericolul ca tatal lui ar putea fi indemnat sa ia masuri drastice impotriva lui“ etc.
Astfel de narativizari ale istoriei, oarecum naive, nu fac decit sa inlesneasca accesul publicului larg la evenimente extrem de importante din Romania interbelica. O carte accesibila („usoara“ in cel mai bun inteles al cuvintului) care, nu intimplator, se afla in topul vinzarilor Editurii Humanitas.