OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Pentru oamenii de teatru, institutia numita, oficial, Teatru National a fost dintotdeauna un delicat subiect de disputa. Romania are, in anul de gratie 2005, nu mai putin de sapte astfel de teatre (cel mai recent, cel din Sibiu, si-a capatat acest titlu la inceputul anului), unele cu sectii in limbi ale minoritatilor (si ele nationale), a caror functie specifica, distincta printre atitea alte institutii de spectacol, n-a fost insa niciodata definita.
Atentia pe care presa a acordat-o in ultima vreme Nationalului din Bucuresti, dus pe cai dintre cele mai ratacitoare de catre un favorit al fostei puteri (Dinu Sararu), si faptul ca ne aflam acum in ajunul desemnarii unui nou director al TNB (rezultatul concursului pentru acest post va fi dat pe 23 mai) au readus, benefic, probabil, in prim-plan o intrebare ramasa pina acum fara raspuns: ce e acela un Teatru National?

E un teatru in care se vorbeste intr-o limba nationala, e un muzeu, un depozit patrimonial al marilor valori ale unei natiuni (dar, oare, natiunea o fi mai usor de definit?), e un administrator al culturii, un curator al ei, un producator de cultura sau un explorator al creatiei inca nedevenite cultura? Lucreaza cu clasici trecuti din viata, cu clasici in viata sau (si) cu clasici potentiali? E divertisment sau provocare? Culturala doar sau sociala? Teatrul National e pentru masele largi populare, pentru cei care se simt parte a natiunii sau pentru cei care se simt parte a teatrului? Ce inseamna sa fii reprezentativ si ce inseamna sa fii responsabil (caci reprezentativitatea implica, in primul rind, responsabilitate fata de cei sau ceea ce reprezinti)?

Sint intrebari la care raspunsul (daca exista unul) se va lasa mult asteptat. Chiar daca temele natiunii devin principial mult mai fierbinti pe tarimuri romanesti si desi probabil nicaieri nu sint de-a dreptul sase, teatre nationale exista si in alte locuri ale planetei. La Londra, de pilda (unde e mult mai tinar decit ale noastre). Sau sint teatre care, fara a-si spune astfel, indeplinesc, prin reprezentativitatea si pozitia lor pe piata culturala, rolul unui teatru national – asa cum se-ntimpla, in Statele Unite, cu Arena Stage. Oare ei au gasit raspunsurile cele bune?...