OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

O descoperire fortuita, din vara anului 1986, avea sa aduca Muzeului „Tarii Fagarasului“ (din municipiul cu acelasi nume) un dar nepretuit. Pe malul riului Olt, in apropierea localitatii Cincsor (jud. Brasov), nu departe de fortificatia romana a cohortei II Flavia Bessorum, citeva lucrari de amenajare au scos la lumina o splendida masca din foita de bronz (inaltimea 24,5 cm, latimea maxima 17 cm, grosimea 1-3 mm). Linia generala de asimetrie a piesei se poate datora, mai curind, modului de pastrare in pamint ori de lovire neintentionata a ei cu cupa excavatorului.
Masca infatiseaza o figura feminina (poate imaginea unei amazoane, personaj legendar al tribului de fecioare razboinice din Asia Mica). Ovalul fetei este alungit, bine conturat, fruntea proportionata, nasul lung, usor acvilin, gura mica, frumos arcuita, cu o gropita in barbie. Pe cap poarta un element de podoaba, alcatuit dintr-o retea de perle, care stringe coafura de la crestet catre frunte si de aici pe partile laterale. Parul este pieptanat in suvite ondulate, ordonat aranjate, acoperind pavilioanele urechilor. Pentru a putea fi purtata, ochii, narile si buzele personajului sint perforate. Citeva orificii constituie locul fixarii unor nituri (astazi, cazute), cu care masca se aplica de calota, la rindul ei disparuta.

Aflarea la Cincsor a unei astfel de piese, care se mula pe o figura umana reala, este de mare insemnatate deoarece astfel de podoabe ale genului sint destul de rare in zona geografica a tarii noastre. Aceste masti similare sint cunoscute prin descoperirile din castrul roman de la Gilau (jud. Cluj, in Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj), Romula (Resca, jud. Olt, in „Kunsthistorisches Museum“ din Viena), ambele cu figuratie feminina (asemanatoare celor de la Cincsor pentru provincia romana Dacia), Carsium (Hirsova, jud. Constanta) si viziera-masca de la Ostrov (jud. Constanta), amindoua cu prezentarea unui chip masculin (pastrate in Muzeul National de Istorie si Arheologie din Constanta, dar descoperite, din punct de vedere regional, in antica Moesia Inferior). Mai numeroase sint insa analogiile din provinciile dunarene ale Imperiului Roman, dintre care ne multumim a aminti doar descoperirile de la Visegrád (Pannonia Superior, Ungaria nordica), Krivna si Kalenik (Moesia Inferior, Bulgaria).
Din punct de vedere functional, s-a crezut multa vreme ca aceste masti au o semnificatie funerara, dar analiza atenta pe care a facut-o istoricul H. Russell-Robinson a vehiculat o ipoteza mult mai apropiata de adevar – acceptata de majoritatea cercetatorilor –, care considera ca acest tip de piese, parti componente ale coifurilor de ceremonie sau de parada, destinate cavaleriei – in primul rind unitatilor auxiliate militare de calareti –, puteau fi utilizate in unele intreceri hipice, caracterul masculin ori feminin al figurii reprezentate deosebind echipele sportive aflate in intrecere.

Referitor la atelierul de realizare a mastii, nu se pot face decit presupuneri, deoarece pe suprafata ei nu au fost identificate nici un fel de inscriptii ori alte indicii care sa probeze provenienta sau pe purtatorul ei (posibil, un militar din amintita cohorta). Nu ar fi exclus ca masca sa constituie un import, dar tinind seama ca ea a fost descoperita in preajma unui castru si ca, de obicei, in astfel de fortificatii existau si oficine de prelucrare si turnare a bronzului (ca regula generala, printre alte ateliere de confectionare a armamentului si diferite obiecte necesare cotidianului), s-ar putea emite si ideea ca piesa a fost faurita in provincia Dacia, poate chiar in castrul de la Cincsor ori in asezarea romana din vecinatate, fiind probabil un produs al unui mestesugar artizan autohton sau colonist roman.
Oricum, monumentul, de o executie artistica superioara, datat in perioada de timp circumscrisa mijlocului secolului al II-lea d.Hr. si inceputul veacului urmator, reprezinta un graitor exemplu al tehnicii toreutice antice.