OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

inca din tinerete, George Enescu a fost extrem de legat de orasul Sinaia, poate si datorita peisajului, dar, cu siguranta, influentat de frecventele sale vizite la Castelul Peles, unde concerta in compania Reginei Carmen Sylva (pe versurile careia a si compus citeva lieduri). Deloc intimplator, revenind din primul sau turneu in SUA, a dorit sa-si construiasca, dupa propriile schite, o vila, care astazi este muzeu, si un spatiu ideal pentru concerte camerale, intrata de curind in grija administrativa a Muzeului Enescu din Bucuresti. Se pare ca, in timp, a concertat si in eleganta sala Cazino. Toate acestea constituie motivele pentru care, in urma cu opt ani, a fost initiat Festivalul Enescu si muzica lumii, care, anual, se incheie la 19 august, marcind astfel ziua de nastere a ilustrului maestru.

Initiat de binecunoscutul violoncelist Marin Cazacu (implicat in realizarea programului in dubla ipostaza, solist si director artistic), organizat de Centrul European de Cultura Sinaia, condus de Cristina Cautes, si cu sprijinul Primariei orasului, Festivalul s-a desfasurat anul acesta intre 15 si 19 august. Pentru prima oara, Castelul Peles a gazduit doua concerte in superba ambianta a salii unde, cindva, a cintat si Enescu. Seara inaugurala a fost deschisa printr-un inedit recital sustinut de cei zece participanti la cursul de maiestrie oferit de acelasi Marin Cazacu, un exceptional profesor, ceea ce s-a remarcat si in evolutia violoncelistilor sositi din tara, dar si din Italia, Franta, Belgia sau Polonia. De asemenea, in premiera, Festivalul a inclus si o seara in aer liber. Excelentul oboist Adrian Petrescu (cintind de data aceasta la saxofon) si fiul sau, Flavius, trompetist, alaturi de Romeo Cercel (sintetizator), au interpretat, pe scena din parcul statiunii, piese accesibile, de la clasic la folclor, mult gustate de publicul numeros, semn ca se poate „face“ muzica si intr-o maniera relaxata, pastrind totusi un nivel artistic de clasa.

O sala devenita neincapatoare a aplaudat entuziast performantele unor tineri precum Kecskes Csilla (Tirgu Mures), Stefan Cazacu, polonezul Micolaj Konopelski, belgianul Johannes Burghoff, Ion Storojenko (Republica Moldova), acompaniati cu finete de pianista Raluca Cimpoi Iordachi. Dupa ce au uimit publicul prin talentul si maturitatea interpretativa, cursantii au cintat apoi, alaturi de profesorul lor, pagini cuceritoare de Villa-Lobos si Piazzola. Iar dupa pauza, am urmarit recitalul sustinut de violonistul Rudolf Fatyol si excelentul pianist Mihaly Duffek (Ungaria), cu lucrari de Veracini, Liszt, Bartok, Kodaly, Enescu.
Un trio exceptional, format din artisti de anvergura internationala – Valentin Gheorghiu (pian), Gabriel Croitoru (vioara), Marin Cazacu (violoncel) –, a fost ovationat a doua zi pe scena de la Cazino, cu opusuri de V. Gheorghiu si Dvorak, cu o expresivitate si o coloristica impresionanta, cu o fluenta si coordonare impecabile. A urmat un trio sosit din Elvetia – Adelina Oprean (vioara), Thomas Furi (viola), Conradin Brotbek (violoncel) – care, in compania pianistei Steluta Radu, a cintat Enescu si Brahms, formatia revenind ulterior, la Peles, pentru a aborda, intr-o maniera mult superioara, lucrari de Marti si Mozart.

Am ascultat si Cvartetul Voces, cu ample lucrari de Schubert, gindindu-ma la… „zapezile de altadata“, dar si Trio Pro arte (Nicolae Licaret – pian, Anda Petrovici – vioara, Marin Cazacu – violoncel), optind pentru opusuri de Haydn. in ultima seara, recitalul in care violonista Cristina Anghelescu si pianistul Viniciu Moroianu au entuziasmat in special in Sonata a III-a in caracter popular romanesc de Enescu (pe care o vor relua si in Festivalul Enescu de la Bucuresti), precum si cel al sopranei elvetiene Ursula Furi-Bernhard care, alaturi de apreciata pianista Steluta Radu, a etalat, in lieduri de Schenk, Fauré, Duparc, Brahms, un glas splendid, o dictie impecabila si o suplete expresiva aparte, depasind discret deficientele de tehnica vocala.
Un Festival organizat impecabil, cu multa muzica buna, in interpretari adesea de referinta. Un festival cu traditie, care are un rol esential in formarea gustului public, intr-un spatiu de vacanta, in care turistii si localnicii vin sa-l omagieze pe Enescu in locurile ce i-au fost atit de dragi.