OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Inceputul lunii octombrie a adus, la Craiova, un lant de evenimente muzicale interesante, care s-au bucurat si de sustinerea oficialitatilor, semn bun, fara doar si poate.
Teatrul Liric a inaugurat editia a IX-a a Festivalului „Elena Teodorini“ prin noua montare a operei Aida de Verdi, in regia austriacului Tamas Ferkay. in ansamblul ei, punerea in scena a fost mai degraba traditionala, avind totusi citeva „inovatii“ discutabile. Decorurile au fost imaginate de Alexander Jankow (Austria)), in concordanta cu costumele (superbe, fastuoase, prioritar alb-negru, cu mult „aur si „pete“ de rosu) realizate in precedenta productie de arh. Catalin Ionescu-Arbore, astfel incit, cu costuri minime, monumentala lucrare a fost readusa pe afis dupa ani de asteptare.

Sub bagheta ferma a dirijorului si directorului Florian Zamfir au evoluat solisti cu glasuri frumoase, soprana Bertha Granados (Mexic) etalind, in rolul titular, un material vocal generos, amplu, cu o seninatate monocolora si o anume aproximatie ritmica. Tenorul Stelian Negoescu, debutind in Radames, a reusit sa depaseasca numeroasele probleme de ordin tehnic, asemeni mezzosopranei Iovanka Ninova (Bulgaria), al carei timbru placut a fost dublat, in Amneris, de o frazare atenta si o indelungata experienta scenica. Baritonul Antonio Sarnelli de Sylva (Italia), fericit sa reapara pe scena, a lasat in plan secund specificul razboinicului Amonasro. Impresionant a sunat din nou vocea basului Sorin Draniceanu, conferind prestanta rolului Ramfis, iar Gabriel Marcui a fost un Rege tratat mai curind ca un om obisnuit decit ca un faraon. Trebuie spus ca rolurile episodice au beneficiat de interventii excelente: tenorul Marian Somesan a fost un Mesager incisiv, iar soprana Daniela Iliuta a sustinut surprinzator de frumos secventa Marii Preotese. Corul pregatit de Pavel Sopov a sunat in general omogen, iar baletul, in coregrafia realizata anterior de Razvan Mazilu, a incercat sa faca fata onorabil (desi, ca si in alte teatre lirice, se simte lipsa unor tineri talentati). Orchestra s-a straduit sa rezolve corect scriitura extrem de solicitanta si sa se coordoneze cu „scena“, dirijorul conducind intreg ansamblul si in raport cu posibilitatile acestuia, astfel incit spectacolul a avut anvergura si a convins. Mai mult ca sigur, neimplinirile sau bizareriile regizorale vor disparea in reprezentatiile viitoare.

Multe dintre invitatiile „de protocol“ nu au fost onorate, iar melomanii au incercat zadarnic sa mai gaseasca un bilet, cei 4.000 de lei noi obtinuti doar din vinzarea biletelor constituind o adevarata performanta, semn ca publicul reincepe sa fie atras in sala Operei. Si in colocviul organizat a doua zi s-a vorbit despre accesul tinerilor la un asemenea gen de muzica. De asemenea, au fost aduse in dezbatere traditia culturala a Baniei si performantele Elenei Teodorini, una dintre primele soliste din Romania aplaudate pe scenele de opera din lume.
Festivalul a propus apoi opereta Liliacul de J. Strauss, artistii pregatind in paralel o noua premiera – Mam’zelle Nitouche de Hervé –, programata pentru 14 octombrie. Dirijorul Florian Zamfir trece astfel rapid de la opera verdiana la spumoasa opereta franceza, realizata exclusiv cu artistii teatrului, in mare parte tineri de real talent. Apoi, in 16 octombrie, Opera din Brasov va prezenta Povestirile lui Hoffmann de Offenbach, pentru ca in 18 octombrie, Gala Operei sa ofere un regal de mare muzica, interpretata de asemenea de solistii ansamblului, acelasi neobosit dirijor aparind la pupitru, alternativ cu tinarul Marius Hristescu.

Daca in aprilie, in prezenta regelui Mihai I, a aniversat 60 de ani de existenta (dar pe scena Teatrului National), Filarmonica Oltenia si-a redeschis acum portile in sala renovata, dupa ce, in urma cu doi ani, prabusirea tavanului a determinat autoritatile locale sa investeasca sume importante pentru refacerea intregii cladiri. in prezenta oficialitatilor, orchestra dirijata de Emil Simon a prezentat Simfonia a VII-a de Beethoven. Apoi, in compania pianistului Dan Grigore, a fost interpretata Rapsodia pe o tema de Paganini de Rachmaninov, un opus spectaculos pe care maestrul l-a abordat cu mult succes si in cadrul Festivalului Enescu. in ambianta total schimbata a salii in care si acustica pare a fi diferita acum, ansamblul si-a reluat activitatea curenta, pregatind totodata editia a XXXIV-a a Festivalului Craiova muzicala care, intre 15 noiembrie si 1 decembrie, va propune 11 seri simfonice, camerale sau de jazz, cu oaspeti din tara si de peste hotare, iar in final oratoriul Pasiunea dupa Matei de Bach.

Si, in timp ce in salile institutiilor muzicale craiovene se repeta intens pentru realizarea unor evenimente artistice care adeseori sint de reala calitate, vineri dimineata, in piata din vecinatate, pe treptele impunatorului sediu al primariei, Mihai Constantinescu se adresa unui pilc de curiosi, propunindu-le ca, uitind de necazuri, sa cinte impreuna cu el, in cadrul manifestarilor zilnice derulate, in ultima vreme, in zona. Iata un mod de a atrage publicul – prin spectacole stradale – care, dupa cum se pare, cistiga tot mai multi adepti.