Formaţia clujeană Grimus şi-a făcut intrarea în lumea discografică
românească prin ocuparea locului I în topul 2008 „Muzici şi Faze“ cu albumul
Panikon. Înainte de orice altceva, Bogdan Mezofi (voce), Cristi Csapo
(chitară), Vali Rauca (chitară), Lehel Kiss (clape), Titus Vadan (bas) şi Tamas
Adorjani (tobe) au realizat un album curat din toate punctele de vedere.
Seriozitatea cu care au pornit la drum şi curentul ascendent „prins“ îi
determină pe specialişti şi pe fani să spere că băieţii vor împinge limitele
muzicii autohtone de expresie rock dincolo de frontierele unde s-au oprit,
anterior, alte cîteva trupe de la noi, ce promiteau.
Complexul periferiei, depăşit
Alături de scenele muzicale din Bucureşti şi din Timişoara,
cea din Cluj este de asemenea interesantă, oferind constant surprize plăcute.
Nightloosers, Kumm şi Luna Amară sînt cîteva nume notabile lansate în oraşul de
pe malurile Someşului… în ultimii 15 ani… Amintim acest fapt pentru a păstra
proporţiile corecte între ceea ce se întîmplă la noi şi situaţia ţărilor cu
solide tradiţii în domeniu, indiferent de modul în care se vede situaţia din
interior. Semnatarul rîndurilor de faţă are cunoştinţă, de exemplu, de new
entry-urile din Birmingham, Lyon sau Dortmund, unde cifrele întrec orice
închipuire. La calitate se ajunge prin concurenţă şi prin simplă selecţie.
Grimus reprezintă, aşadar, tot ceea ce poate produce mai bun mişcarea muzicală
românească la ora actuală.
Într-o discuţie purtată cu Ernesto Bianchi, impresarul
formaţiei, am atins problema nivelului muzicii noastre şi a influenţelor pe
care aceasta le suferă din dorinţa expresă de raportare la centru. Este un
complex al periferiei, prin care trupele româneşti, neputînd impune regulile,
se grăbesc să le adopte. Posibilele apropieri dintre Grimus şi cîteva mari
formaţii internaţionale pot fi privite, după cum am convenit cu Ernesto, drept
exprimarea artistică într-un limbaj de preset-uri universal acceptate. Aşadar,
similitudinile cu Depeche Mode, INXS, Cure sau Metric, ce pot fi semnalate de
cei în temă, nu înseamnă plagiat sau lipsă de valoare.
Albumul este unitar stilistic, ceea ce nu s-a întîmplat prea
des în cazul apariţiilor discografice româneşti. Remarcăm, de asemenea, că
materialul este „cinstit“, adică reflectă cu exactitate modul în care formaţia
îşi gîndeşte muzica, activitatea scenică şi paşii. Nivelul în concert este
similar cu cel de pe CD. Apreciem şi atitudinea de nonvedete pe care au
adoptat-o cei şase. Nimic nu este mai neplăcut decît să ai de-a face cu anonimi
deghizaţi în staruri. Alegerea limbii engleze şi temele clean sînt mişcări bine
alese, ca şi evitarea frivolului ori importul forţat de „ideologie“. În
privinţa muzicii şi a interpretării, credem că, pe un album nr. II, totul poate
fi îmbunătăţit, în sensul că există potenţial.
Înfiinţată în 2005, pe bazele unei trupe anterioare
(Revers), Grimus îşi începe drumul prin cucerirea scenei locale, în paralel cu
multiple schimbări de componenţă, şi apoi prin concertele susţinute în (mai)
toate manifestările rock importante din ţară. Concertele din Varna, Chişinău şi
Londra (Camden Underworld), respectiv cîştigarea unui trofeu internaţional (de
bronz), ca şi includerea în topuri FM reprezintă paşi înainte pentru formaţie.
Panikon este, în acest moment, încununarea unei activităţi de trei ani şi, în
acelaşi timp, piatra de încercare (sau de temelie) pentru ceea ce va urma.
„Update“ cu elemente de realism magic
Numele Grimus este împrumutat din romanul de debut al lui
Salman Rushdie, scris cu cinci ani înaintea celui care i-a adus primul succes
de critică şi de public, Copiii din miez de noapte. Genul literar al cărţii
este basmul pentru adulţi, „updatat“ cu elemente de realism magic. Există o
interesantă tradiţie de alegere a numelor pentru formaţii rock din această
familie de literatură. Amintim succint Marillion, Gandalf (J.R.R. Tolkien) sau
Fuchsia, Titus Groan (Mervyn Peake).
În carte, Grimus are Trandafirul de Piatră, care îi permite
să exploreze universurile paralele, să creeze noi dimensiuni, să controleze
legi şi să manevreze destine. În lumea reală (România), cei de la Grimus au
deocamdată un album, apărut în condiţii grafice excelente şi care se aude pe
măsură. Acest fapt înseamnă şi un joc cu cărţile la vedere, a cărui soartă va
fi determinată de atuuri. Cei care doresc să afle mai multe despre formaţie,
album sau locul din top îl pot întreba cu încredere pe dl. Google.