Sub auspiciile Ambasadei Frantei, Institutul Cultural Francez a lansat proiectul unei stagiuni de muzica veche interpretata prioritar de artisti oaspeti, colaborind in parte si cu solisti romani.
Dupa „mostra“ estivala prezentata in aula Institutului, ansamblul XVIII-21 Le baroque nomade a oferit, in 10 octombrie, la sala Auditorium a Muzeului National de Arta, un concert care, sub genericul Codex Caioni, muzica baroca din Transilvania la rascrucea dintre Europa si Orient, a readus in atentie cunoscuta colectie semnata, in secolul al XVII-lea, de catre episcopul Ioan Caianu (Caioni).
Dar, desi Codexul „circula“ de decenii, in diverse prelucrari si aranjamente instrumentale, dirijorul si flautistul francez Jean Christophe Frisch a mentionat ca ar fi vorba despre „o carte de muzica gasita in mod miraculos ingropata in zidul unei manastiri din Transilvania, in 1988, denumita astfel dupa numele unui organist franciscan care timp de 30 de ani a transcris pentru sine toate muzicile sacre si profane, savante sau populare, dar si cele de dans care puteau fi auzite in secolul al XVII-lea, in Transilvania. Aceasta culegere, absolut inedita, marturie unica a participarii Romaniei la concertul muzicii baroce europene, va folosi drept material pentru un spectacol muzical franco-roman, al carui program si a carui muzica n-au mai fost prezentate in public de patru secole. Muzicologii romani si maghiari care au studiat manuscrisul au reusit o adevarata lucrare de restituire, de o ireprosabila obiectivitate“.
Poate ar fi fost interesant sa aflam numele acestora si pentru ca din secventele ascultate, cele romanesti au fost trecute oarecum in subsidiar, dovada fiind si faptul ca doar momentele maghiare au beneficiat (din nou) de evolutia excelenta a unei perechi in costum traditional, iar cele de curte de gratia unei dansatoare, „omisiune“ datorata tocmai muzicienilor romani care ar fi trebuit sa evidentieze (si) dansurile noastre. Si astfel, mai ales pentru straini, concluzia este clara: in Transilvania acelei epoci exista folclor maghiar si „tiganesc“ (cintat de lautari… unguri), muzica de curte si religioasa, dar… nimic romanesc! in vara le-am sugerat celor implicati sa le explice francezilor ca jocul nostru national nu era o… bergamasca in stil italian, dar….
Selectind din sutele de piese (parte scrise chiar de Caianu) doar pe cele legate de ritualul nuntii, programul a adus farmecul sonurilor de epoca, puse in valoare si prin folosirea instrumentelor „vechi“ sau prin interpretarea vocala sustinuta de soprana Cyrille Gerstenhaber, mezzosoprana Adriana Epstein, tenorul Sébastien Obrecht, alaturi de baritonul Ion Dimieru sau altistul Adorj

