OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Exista diverse tipuri de artisti, aici ca si aiurea. Unii si-au construit identitatea in mod consecvent, priceperea si talentul lor dind coerenta actului artistic. Altii prefera sa modeleze fragmente a caror consistenta e aleasa la intimplare. Sau poate nu…
L-am intrebat pe Artanu’.


Ati scos un nou album.

Se cheama Bucuresti. Albumul asta are ceva din candoarea pe care am intilnit-o la formatia ta, Sukar stigani ursari din satul Gratia, n.a.t – din care spun sincer ca m-am inspirat. E o fresca, o fotografie a societatii, Partizan pe baricada moralismului.

Alb-negru, color?

Sint fotografii colorate, artistice. O galerie de arta in care Partizan isi expune creatiile. Nu fotografie de reportaj, ci artistica. Bucurestiul vazut prin transparenta.

Albumul doi urmeaza albumul unu?

Cum?

Conceptual vorbind…

Vrem sa dam sansa… – tu imprimi acum?

Da, e in spatele tau…

Vrem sa dam sansa acelor subiecte care niciodata n-ar fi avut sansa si care nu sint cele la care se inghesuie turma pop-rock.

La ce se inghesuie turma pop-rock?

La nisip, la valuri, la gagici, stii tu…

Tu la ce te inghesui?
Eu nu recunosc criteriul la moda numit public mare. Il combat! Nu pe public in sine, ci criteriul numit succes la public. Arta e nedemocratica. Nici publicul, nici criticii, nici trecerea timpului nu sint importante. Artistul e suveran. Conteaza doar relatia lui cu sine si cu propriul produs. Cu cit e mai directa, mai frumoasa, mai lipsita de minciuna, cu atit e mai valoros artistul. Asta sint eu ca militant, in arta.

Ai facut armata?

Da.

Unde?

La Slatina. Mi-ar fi placut sa fiu sublocotenent, ca sint si inginer – e foarte important sa auda lumea despre mine ca sint si inginer, uite-asa, na!…

Ce fel de inginer?

Metalurgist. In sfirsit, o perioada urita, cenusie…

Confuza…

In mod nedrept, mi-a furat cele mai frumoase noua luni din viata. Virsta la care omu’ e cel mai frumos si mai destept! Eram ca un soare. Sclipeam.

Si acum?

Acum sint prafuit, bosorogit, morocanos, gras si asa mai departe.

Dar vorbesti frumos la telefon…

Sa ma fi vazut la 20 de ani! Ii invit pe toti care citesc sa se gindeasca la asta. Li se potriveste si lor.

Pe urma?

Pe urma au urmat opt ani de facultate. Ar fi trebuit sa fac cinci, dar tobele imi bateau in cap, chitarile imi bateau in cap…

Nu stii, dar acum vreo 15 ani ne intersectam pe strada. Mergeai foarte… convins.

Da, asa eram. Cind apuc pe vreo idee, lumea zice ca am idei fixe, ochelari de cal…

Acum o vreme, intr-un concert, strigai la omul de la sunet, intr-altul, in pauza, vindeai casete.

Imi repugna sa fac pe performerul. Nu sint prea incintat de ideea intrepatrunderii artelor. Imi plac spectacolele curate. M-am gindit ca, pe linga bautura de la bar, oamenii vor sa cumpere si un disc sau o caseta. E o smecherie aici… Ha, ha, ha!… Comportamentul meu pe scena e inspirat de muzica pe care o fac.

Ce fel de muzica?

Am cu ce si noul Bucuresti sint muzici romanesti, contemporane. Pe de alta parte, sint produse rock, iar limbajul rock e un limbaj englezoi.

In ce relatii esti cu Bucurestiul? Vorbesc de oras, nu de noul album.

N-am avut niciodata timp sa ma gindesc la relatia dintre mine si oras. Am din cind in cind pusee civice – oamenii fac mizerie, nu stiu sa asculte, nu respecta nimic…

Te mai apuca, asa, tristetea?

Rar. Imi doresc sa merg mai repede si uneori n-am suficienta sustinere.

Ai salvat Vama asta vara?

Deloc! Am primit ordin de recrutare, dar nu m-am dus. Am gasit un milion de motive pentru care nu trebuia sa fiu acolo si nici unul pentru care sa particip. Stii cea mai simpla explicatie? Vor sa beneficieze in continuare de o zona confortabila la preturi foarte mici. Un act snob si egoist pentru care nici nu
platesti!

Cinti intr-un cor. Lumea stie?

Habar n-am si nici n-ar trebui sa fie interesant. Cei care ma cunosc ma cunosc rock. In partea opusa, sint un om care se ingrijeste de cultivare, de cultura. Corul in care cint se numeste Corul Academic Radio.

Academic?

Iti spun cinstit: vin la serviciu, deschid mapa…

Ce mapa?

Mapa cu lucrari: Beethoven, Brahms, Bach… E foarte confortabil, ca sa zic asa… In viata mea s-a mers, s-a mers, s-a mers si, de la 30 de ani la 40, in mod providential, am nimerit intr-un mediu foarte select. Cind aude lumea zice: „Du-te, ba, ca nu iese nimic din treaba asta!“. Stii balansul asta vulgar… E treaba mea cum imi cistig banii. Poate car saci de gogosari in Obor, poate repar pantofi, dau cu lavabila pe pereti la oameni in casa. Asta e.

Se intimpla chestii prin pivnitele orasului…

Gresesc nemergind la evenimente pe care le credeam inexistente in orasul asta. Credeam ca inca suferim de provincialism, dar uite… am colaborat cu DJ Vasile si trupa Nemos. Prin ei am descoperit niste artisti foarte underground. L-am auzit pe unu’, Vexxatu Vexx. Are o usurinta in versificatie de cred ca-l chirceste pe Adrian Paunescu, care ne-a uimit pe toti ce viteza de sinapsa are si ce bine le intoarce!

Vorbesti de zona muzicala. De Florin Piersic Jr. ai auzit?

Am auzit ca face niste spectacole extraordinare, dar eu, ca prostu’, n-am fost la ele. Asa am auzit.

Cu cine crezi ca se lupta?

Cu babalicii care au piinea si cutitu’, care sint calare pe situatie.

Pe ciolan.

Pe ciolan, da! Piata e foarte saracacioasa. E prea putin loc pentru toti si atunci lupii tineri cauta sa-i sfisie pe… zi!…

Ursii batrini…

Pe ursii batrini, ha, ha!… Chestia e ca ar trebui sa aiba si arme specifice, eu stiu?… Vor invinge sau nu, habar nu am. Traim intr-o lume definitiv corupta, scirbos de corupta.

Ai luat-o de la inceput dupa ruptura de Timpuri Noi.

Am vrut sa evoluez. Atit. O minte mult mai buna decit mintea mea ar trebui sa faca o sinteza a acestor lucruri. Eu vorbesc vrute si nevrute. Privind strict diferenta dintre vechi si nou, noul e superior pentru ca, firesc, reprezinta mersul inainte.

Cintati la fel in provincie?

La fel. Nu exista un spectacol A si un spectacol B.

Emotii?

Ca solist vocal, ai un singur tip de angoasa – confortul vocal. Uite, azi dimineata am cintat in cor, acum am vorbit mult, energia laringelui s-a cam terminat.

Ne oprim daca vrei.

Nu. Acum doar vorbim. Nu trebuie sa cint.

Cum reactionezi la recalcitrantii din public?

Le ofer doua minute pe scena pe care sa le foloseasca cum vor ei.

Unde te uiti cind esti pe scena?

Esti un personaj si te confrunti cu el. Personajul Hamlet nu priveste in ochii lui Dobrescu Ion din sala. Mick Jagger e Mick Jagger. Eu, la fel. Ma joc pe mine.

Nu mai exista alt personaj Artanu’!

Asta e clar, nu mai exista alt personaj Artan. sArtan e porecla pe care a primit-o la 5 ani si se pare ca in turca ar insemna vier, n.a.t

Cum l-ai creat? Cum si-a cistigat identitatea?

Cu Timpuri Noi, asteptam sa ne vina si noua rindul, sa ne aducem obolul la inregistrarea unei piese colective care preaslavea proteve-ul, sau ceva de genul asta. In rastimp, ii intrebam pe diversi ce i-a determinat sa urce pe scena. Auzeam: „…din prinos de…, din generozitate, pentru public…“. Cind imi vine rindul, zic: „Ba, da’ de explicatia mea ce ziceti?: din vanitate!“. Si asta cred. Urc pe scena din vanitate.

Vanity is my favorite sin.

Vanitatea mea e de tip benign. E soiul care ma diferentiaza de alti oameni. Dar as vrea sa se inteleaga: nu sint un solist cu acompaniament in spate. Imi incurajez colegii sa iasa in fata. Dan Musetescu e un chitarist foarte bun si e nepermis ca e necunoscut pe cit de bun e!

Poate e ceva legat de bunul-simt.

In arta nu exista bun-simt. Apoi Cristi Electroputere, Valerica – ai vazut cit de bine se vede in clip, fara sa faca nici un efort. Vasile Maric, la fel. As vrea foarte mult ca ei sa devina staruri rock. Pe linga toate astea, as vrea sa-ti spun ca, fara Suedezu’, Partizan n-ar exista! Fara Razvan Moldovan, adica. El este compozitorul si totodata producatorul ambelor albume – si Am cu ce, si Bucuresti.

Cum e cu laringele?

Din ce am bilbiit pina acum, as vrea sa reiasa ca formatia Partizan da sansa sa traiasca artistic si altor subiecte decit cele aflate la putere.
„Din apartamentul meu
Lipseste un bibelou
Care l-am primit eu asta vara.
Ieri cind ai venit era
Dar cind ai plecat lipsea.
Nu cumva l-ai luat tu din greseala?“
Este ca da sansa?

________

Albumul Bucuresti al formatiei Partizan va fi lansat pe 11 noiembrie la magazinul Sony, complexul Unirea. Pentru mai multe informatii – vezi www.partizan.ro.