Stimate domnule Mihai Oroveanu, cum se prezinta acum, pe ultima suta de metri, inaintea deschiderii, cea de-a VIII-a editie a Tirgului International de Carte BOOKAREST, prin comparatie cu cele precedente?
Cel mai greu imi este sa prevad starea timpului, lucru foarte important, deoarece Teatrul National este un spatiu neterminat, iar capacitatea lui de aerisire si climatizare este limitata, departe chiar de cea prevazuta in planul initial. Sistemul de climatizare nu are decit un sfert din capacitatea pe care ar fi trebuit sau ar trebui sa o aiba. Acest lucru greveaza foarte serios asupra a ceea ce urmeaza sa se intimple in aceste 5 zile si ma refer aici la starea de spirit a participantilor (a editorilor si a publicului). Oricum, nu stiu daca sistemele de climatizare sint mai eficiente in alte spatii, in aceasta perioada a anului. Speram sa cream, totusi, o atmosfera placuta. Caldura si imbulzeala vor fi, cu siguranta, elemente definitorii, ca si la celelalte editii ale tirgului, dar speram ca oamenii sa poata trece cu usurinta peste acest detaliu, ca sa-l numesc asa, tehnic.
Diferente mari de amenajare a spatiului nu vor fi, fata de editiile anterioare, pentru ca editorii s-au obisnuit deja cu locurile lor. In acelasi timp, am incercat sa nu concentram edituri importante in acelasi loc, ci am dorit sa fluidizam, oarecum, spre nemultumirea unora, spatiul. Dorim sa oferim tuturor aceeasi sansa si, in plus, eu cred ca o concentratie de edituri importante nu ar face decit sa creeze o atmosfera si mai incarcata. Mai mult decit atit, dorim ca publicul sa poata gasi pe tot parcursul tirgului si in oricare dintre salile de expozitie lucruri interesante. Mizam, in acest sens, pe bunavointa editorilor si speram ca ei sa se inteleaga intre ei, mai ales in cazul lansarilor, pentru a evita situatiile, aparute in anii trecuti, cind la standuri aflate la doi metri distanta erau lansate carti in acelasi timp. Trebuie sa existe bunavointa, in asa fel incit sa nu blocam accesul, sa nu obligam pe nimeni sa asiste la evenimente pe care nu le doresc si sa nu cream artificial agitatie si disconfort.
Sarcina noastra este, in acest fel, mai dificila, intrucit noi sintem cei care trebuie sa faca o munca de intermediere intre expozanti. Daca nu reusim, vom avea mai mult un bazar oriental decit un tirg de carte.
In acest moment sint inscrise peste 250 de edituri, dintre care 90 straine, reprezentind tari ca Germania, SUA, Franta, Ungaria, Republica Moldova si, evident, invitata de onoare, Marea Britanie. Sint mult mai putine decit am dori noi, dar este de notat ca exista oameni si edituri interesate in a pastra legaturile cu piata romaneasca, piata care este, in acest moment, de ce sa nu o recunoastem, oarecum incoerenta si confuza. Ii lipseste un sistem informational-documentar care sa concentreze date esentiale despre capacitatea noastra de publicare, despre calitatea tiparului, despre modul de distributie. Sintem inca intr-un moment care isi are neclaritatile lui. Se incearca o abordare a parlamentarilor in sensul rezolvarii problemelor de ordin legal si al gasirii unui sprijin material sporit, dar, din pacate, procentul prezentei oficialilor la actiuni si manifestari culturale este oarecum echivalent cu cel al bugetului alocat culturii.
Probleme sint destule si am facut si apel la presa pentru a putea face tirgului o reclama pe masura, dar se pare ca nu am gasit intelegerea suficienta, intrucit ni s-au cerut preturi foarte ridicate pentru insertiile noastre publicitare. Tirgul nu este, din pacate, un organism care sa poata sustine financiar o astfel de campanie. El este mai mult o actiune sentimentala decit una financiara.
Cam asta este situatia in acest moment. Nu sintem insa ingrijorati ca nu vom avea vizitatori, ci ne preocupa mai mult starea tehnica a manifestarii si starea de spirit a celor care vor veni, in sensul ca vor aparea nervozitati inevitabile din cauza cozilor la lifturi sau a lipsei de spatiu de parcare. Astfel de probleme, de la cele ale cladirii si pina la cele ale parcajului, reprezinta cosmarul nostru.
Ceea ce este insa important este ca tirgul va reprezenta un spatiu de discutie si este important, de asemenea, ca editorii sa poata ajunge la concluzii si sa se sprijine intre ei pentru a putea sa dea o oarecare coerenta pietei de carte. Cred ca editia actuala va fi superioara celor anterioare si speram ca tirgul sa evolueze din ce in ce mai mult in anii urmatori.
De ce totusi, in ciuda problemelor tehnice despre care vorbiti, tirgul se va desfasura in acelasi spatiu al Teatrului National?
Am raspuns partial la aceasta intrebare atunci cind am afirmat ca probleme ar putea sa existe chiar si in alte centre expozitionale. In plus, un alt spatiu de desfasurare ar fi putut costa mai mult, iar daca este sa ne gindim si la cei direct implicati in aceasta manifestare, trebuie sa va spun ca majoritatea editorilor au optat pentru pastrarea tirgului in spatiile de la Teatrul National. Unii dintre ei ne-au amenintat chiar ca, in cazul in care mutam tirgul in alta parte, nu-si vor mai deschide standuri. Ar mai fi vorba, de asemeni, de dorinta publicului, caruia ii este mult mai usor sa ne viziteze in acest spatiu central. Putem sa discutam foarte mult pe marginea acestui subiect, dar cred ca am trasat deja liniile principale de abordare. Am prevazut, oricum, diverse solutii pentru problemele pe care le-ar putea ridica vremea, iar reamenajarea terasei va oferi o alternativa placuta.
Vorbiti-ne putin despre manifestarile din cadrul tirgului.
Vom avea peste 250 de lansari de carte. Vor fi organizate, de asemenea, multe conferinte, intilniri, dezbateri, mese rotunde, chiar concursuri si tombole, care vor face din acest tirg un spatiu viu, dinamic, al comunicarii. Am facut tot posibilul pentru ca ele sa fie in asa fel organizate, incit sa nu se suprapuna. De asemenea, pe toata perioada celor cinci zile, vizitatorii vor avea ocazia sa vada si mai multe expozitii, dupa parerea mea deosebit de interesante, cu lucrari diverse, de la afise, ilustratie de carte, fotografie si pina la gravura, iar in Sala Dalles va exista un grup de anticari, care vor apasa pedala, ca sa spun asa, pe zona literaturii engleze. De asemenea, vor fi acordate premii, cele ale ASPRO (Asociatia Scriitorilor Profesionisti) si ale AER (Asociatia Editorilor din Romania), institutii care, alaturi de ARCUB, sprijina Tirgul International de Carte. Subliniez cu recunostinta aportul sponsorului exclusiv – CONNEX. Chiar si fundatia noastra, ARTEXPO, va acorda premii copiilor care vor recita in limba engleza. Nu as vrea, totusi, sa intru in detalii, pentru a putea lasa vizitatorilor surpriza momentului.
Toate acestea vor fi dublate de recitaluri, momente de lectura, proiectii video – filme britanice in premiera. Tirgul va reuni o gama foarte diversa de evenimente, de la lansarile de carte pina la lansari de reviste de moda si prezentari de CD-uri. Discutiile vor aborda diverse teme de ordin cultural, de la problemele literaturii crestine si pina la cele prezentate de traducerile de carte straina si de carte romaneasca in limbi de circulatie internationala.
Cum apreciati prezentele straine la acest tirg? Care ar fi reactia celor din afara privitor la manifestarile romanesti de acest gen?
Prezente straine exista, dar nu foarte numeroase. Se afla printre invitati ambasadori, oameni de cultura si intelectuali cu renume international. Cu toate acestea, strainii ne privesc, inca, cu o oarecare reticenta. Tirgul este cunoscut peste hotare, dar, din nefericire, sint cunoscute si lipsite de un reflex pozitiv zonele de distributie si alte probleme existente la noi. Adevaratul impact al cartii asupra societatii este, de pilda, un lucru mai putin cunoscut, ceea ce determina si reticenta fata de aceasta zona culturala.

