Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2010   |   Iulie   |   Numarul 532   |   Maşina de fotbal

Maşina de fotbal

Autor: Marius GHILEZAN | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Lionel Messi, această „minune a geneticii“, a tras 15 şuturi la poartă. Nici un gol. Maradona zicea despre el că a jucat la 30% din capacitate. Kaka, opt şuturi la poartă. Nici un gol. Ronaldo, 21 de şuturi. Un gol. Şi acela căzut, precum pleaşca pe la jocurile săteşti de la Urlaţi. Ce au în comun aceşti fotbalişti? Averi colosale, jocuri mediocre, baloane de aur şi inimi de ceară, cote colosale la bursă şi apetit redus pentru naţionalele lor. Cei trei reprezintă laolaltă cele mai mari dezamăgiri ale recentului Campionat Mondial.
Greii planetei, jucători în jurul cărora gravitează milioane de dolari, a căror aură este purtată în minte, suflet şi în literatura stadionului de miliarde de suporteri, nu s-au obosit prea tare. Poate că nici nu erau interesaţi, după turnirurile de forţă din Champions League, acolo unde se învîrt bugetele colosale, să revină la forţa lor caracteristică. La parametrii industriali în stare să aprindă focoasele de tun.
 

Mondialul nu a fost nici al celor slabi, pentru care ar fi contat enorm o calificare în semifinale, ca să se lanseze spre vîrfurile competiţiilor mondiale, spre cluburi care se bat la supremaţie. Pentru ei n-a fost să fie. Chiar dacă o Africă întreagă a bătut în ritmul inimilor jucătorilor ghanezi, aripa zburătoare, Kevin Boateng, n-a reuşit să împlinească visul unui întreg continent. Germania, Olanda, Spania, echipele de forţă ale bătrînului continent, au rămas în luptă contra echipei Uruguayului, prima cîştigătoare a Campionatului Mondial, pe Centenario. Oh, iar mi-e dor de Conte Verde, de Rudy Wetzer, de Octav Luchide, de sextetul de aur al Ripensiei, de oamenii care au jucat fotbal în România, în anii ’30. Noroc că tînăra generaţie îl poate redescoperi pe Ioan Chirilă, gazetarul care n-a ratat nici o competiţie importantă.

Revenind la Campionatul Mondial, atît de îndepărtat pentru noi, e inadmisibil ca la o asemenea competiţie să fie doar cinci-şase jurnalişti acreditaţi. Dacă Naţionala lui Lucescu nu a fost în stare, oare mogulii de ce nu şi-au rupt de la gură pentru a trimite un reporter sau doi? Nici un reportaj nu se poate face din redacţie. Nimic nu e mai viu decît o relatare de la faţa locului. Asta o ştiu şi marii cronicari de la noi, cei care au făcut averi uriaşe, unii dintre ei, dar cărora le-a dispărut, în goana după aur, pofta muncii celei mai nobile, reportajul fiind cel mai nobil gen publicistic. Refuzîndu-şi  reportajul, au văduvit o ţară de plăcerea de a trăi la plus infinit o „răsucire a fuselor orare“. Nea Vanea i-ar fi certat.
 

Oricum, Mondialul african ne-a arătat, pe lîngă plăcerea fluieratului tembel în vuvuzele, şi o transmisie TV de zile mari. În ceea ce priveşte bătrînul joc din teren, acesta a fost al echipelor de tip „maşină de fotbal“, fără vedete, fără ifose, doar cu antrenori de forţă.

Germania poate fi un nume?  


Articole in legatura
Ce e de sărbătorit? Nimic. Doar dragoste
Etichete:  campionat mondial fotbal, africa de sud
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire