Între 3 şi 5 octombrie 2008, a
avut loc la Tîrgu Mureş prima ediţie a Festivalului
MedievArt. Aşa cum sugerează numele, este vorba despre (încă)
un festival de artă medievală. Sighişoara şi Sibiul au fost
primele oraşe care, ţinînd la trecutul lor medieval sau cel
puţin folosind potenţialul pe care îl oferă siturile
istorice de care dispun, au lansat astfel de festivaluri în
România. Exemplul a fost urmat de alte cîteva oraşe,
dintre care amintim Mediaşul, Caransebeşul, Craiova, Suceava şi
chiar Bucureştiul.
Întrebarea legitimă, pe care
şi-o poate pune oricine, este de ce apar manifestări medievale la
noi în ţară. O parte a răspunsului constă în faptul
că există comenzi, venite din partea forurilor administrative
locale. Sînt apoi iniţiativele artiştilor ori cele ale
impresarilor. Altfel spus, s-a creat fără echivoc o piaţă, căci
există cerere şi ofertă. Faptul menţionat are drept consecinţă
şi apariţia concurenţei, ceea ce duce implicit la creşterea
calităţii.
Tîrgu Mureş dispune de o cetate
de mari dimensiuni, bine conservată, aflată într-o zonă
centrală. Locul de desfăşurare al festivalului este uşor
accesibil. Posibilităţile de organizare, scenografie şi
performance artistic sînt diferite faţă de cele din alte
oraşe. Dar ceea ce contează cel mai mult este viziunea
organizatorului. Dacă Sighişoara a amestecat de-a lungul vremii
ideea de medieval cu cea de hippy gathering, festival rock, reuniune
folk, întîlnire cu vedetele momentului sau discotecă în
aer liber, festivalul iniţiat în Mureş urmează exemplul
Sibiului, adică încearcă să rămînă înscris în
tematică. Mai mult decît atît, proiectul a fost gîndit
în perspectivă temporală, avîndu-se în vedere,
deocamdată, primele cinci ediţii. Fiecare dintre acestea urmăreşte
o temă aparte. Ediţia pilot a MedievArt Fest-ului a fost dedicată
vieţii din cetăţile medievale ale Transilvaniei, cu un accent
deosebit pe trecutul local. Titlul ediţiei, „Cavaleri şi
obiceiuri cavalereşti“, a fost mai mult decît un motto. Spre
deosebire de celelalte festivaluri din ţară, a fost aleasă şi o
perioadă: secolul al XVII-lea. De altfel, dincolo de partea
artistică, festivalul a fost „blindat“ de conferinţe,
seminarii, expoziţii de pictură, lansări de carte, vizionări de
filme şi workshopuri, desfăşurate în diverse puncte ale
cetăţii, întreaga săptămînă.
Trecut reînviat
Lucrurile simple (dar nu simpliste)
sînt cele mai percutante. Succesul incontestabil al acestei
prime ediţii de festival a fost dat de optarea pentru trei secţiuni
clare şi distincte: muzică, teatru şi animaţie. Şase formaţii,
dintre care trei de muzică medievală, renascentistă&barocă
(Nomen Est Omen, Codex, Cimpoierii de Transilvania), două de muzică
stradală (Pontice, Nagual) şi una de gothic (Odyssey), s-au rotit
în timpul celor trei zile de festival pe scenele amplasate în
cetate (în număr de patru). Spectatorii au avut posibilitatea
de a alege locul, concertul sau varianta itinerantă.
În paralel, dar nu la concurenţă
cu muzica, s-au desfăşurat spectacole-happening, susţinute
full-time de cele şapte grupuri de reconstituiri istorice care au
fost invitate la Tîrgu Mureş (Ordinele Cavalerilor din Ţara
Bîrsei, ale Cavalerilor Lup, ale Cavalerilor ArtGotici, ale
Muşatinilor, ale Basarabilor, Gladius Dei şi Csabafiak). Acestea au
populat practic cetatea, ridicîndu-şi tabere în care au
locuit şi au trăit „medieval“ timp de trei zile. Aproape două
sute de nobili, cavaleri, ostaşi, scutieri şi domniţe au susţinut
o paradă continuă de costume, refăcînd, pe cît se
poate în zilele noastre, la condiţiile date, trecutul şi zona
de unde se revendică. Programele de animaţie au presupus
interactivitatea atît între Ordinele Cavalereşti, cît
şi cu publicul. Cei mici au fost principalii spectatori fidelizaţi.
Aceştia au avut la dispoziţie un spaţiu de joacă special creat,
au putut închiria (prin intermediul părinţilor) costume din
„garderoba regelui“ şi s-au putut delecta cu piesele de teatru
pentru copii, aduse în cetate de Teatrul „Mihai Popescu“
din Tîrgovişte. Trupele de teatru Scena, Tamacisza sau Yorick
Studio au completat „segmental“ teatral, adresîndu-se
tuturor categoriilor de vîrstă. Unul dintre momentele cele mai
interesante a fost piesa Macbeth, pusă în scenă de trupa
Universităţii de Artă Teatrală din Tîrgu Mureş.
O formă total diferită de festival
Am vorbit cu Liviu Pancu, regizor la
Teatrul Naţional Tîrgu Mureş, director artistic al MedievArt
Fest-ului, care ne spune că a gîndit acest festival în
ideea de a aduce un plus artei medievale din România. „Pentru
început, proiectul a fost lansat pe o perioadă de cinci ani.
Este vorba despre un proiect naţional, cu baza la Tîrgu Mureş.
Vor fi însă nu mai puţin de alte nouă cetăţi care se vor
putea bucura anual de acest festival, care din 2009 va fi itinerant.
Am o experienţă anterioară pe care am folosit-o cînd am
iniţiat MedievArt Fest-ul: de opt ani organizez împreună cu
Teatrul Scena tabere de vară estivale, care vor deveni rampe de
spectacole pentru tînărul festival. Porţile deschise prin
această primă ediţie ne dau speranţe că de anul viitor vom avea
parteneriate cu artişti din sfera medievalului şi din afara
României: Anglia, Franţa, Italia, Rusia, Grecia, Germania,
Ungaria şi chiar Statele Unite. Artişti din aceste ţări se vor
alătura celor de la noi, şi aici îi avem în vedere, în
special, pe cei care au fost împreună cu noi la prima ediţie.
A fost înţeles semnalul pe care noi l-am tras, acela de a
acţiona cu profesionalism, de a personaliza spectacolele în
funcţie de tematica anuală şi de a apela la adevărul istoric. Ne
interesează să creăm un festival-spectacol, pentru ca omul, în
momentul în care a intrat în spaţiul propus de noi, să
aibă sentimentul apartenenţei la ceea ce se întîmplă.
Dacă Primăria, Consiliul Local Tîrgu
Mureş, Fundaţiile Culturale Scena, Delta şi Mammoth Stage s-au
unit în această iniţiativă, e un semn bun. Echipa pe care am
format-o este alcătuită din artişti, şi asta contează enorm.
Toată baza scenografică a fost ridicată de către actori,
organizatori, performeri, care au pus suflet în ceea ce au
construit, la propriu şi la figurat. La o lună sau două de la
terminarea festivalului, vom organiza o masă rotundă cu
participanţii pentru a hotărî strategia de abordare a ediţiei
următoare, pe care o dorim îmbunătăţită. Dorim să ne
constituim într-o avangardă sau, pentru a folosi un termen
aparte, să creăm o ambuscadă a medievalului împotriva
kitsch-ului şi a neregulilor din această sferă.
Practic, între 3 şi 5 octombrie,
cetatea a trăit! Noi nu facem un festival al unui oraş, unde
trebuie să participe reprezentanţi ai tuturor instituţiilor
culturale importante, avem libertatea artistică de a alege şi
selecta. Altfel spus, între concept şi materializare nu există
diferenţe majore. Acesta ar fi lucrul pe care îl avem în
plus faţă de toate celelalte festivaluri. Am fost director artistic
al Festivalui Medieval de la Sighişoara la o ediţie (trecută),
într-o alta am fost director tehnic (într-o echipă total
diferită) şi am văzut cum merg treburile acolo. L-am vizitat, de
asemenea, pe prietenul meu, Ovidiu Dragoman, directorul Festivalului
„Cetăţi Transilvane“ de la Sibiu. Am participat şi acolo cu
producţii artistice. Am mai fost la Bistriţa sau Braşov şi pot
spune că am trăit cît de cît în zona
medievalului. Doresc să construiesc din punct de vedere managerial o
formă nouă, total diferită de ceea ce a existat pînă acum.
Dacă nu am avut chinezării, plastice, popcorn este pentru că am
dorit în mod expres să realizăm o pauză de aşa ceva. Nu a
fost deloc uşor să păstrăm festivalul curat. Am avut patrule
cavalereşti care au umblat şi au împiedicat, la modul
prietenesc, comercializarea de kitsch-uri aşa-zis drăguţe.
Glumind, probleme au existat, un exemplu fiind baloanele care
pătrundeau pe căi ocolite (oculte) în cetate.
Dacă doresc să ascult jazz, mă duc
la un festival de gen, dacă vreau rock, ştiu unde să caut; la fel
şi cu folkul, discoteca sau tîrgul de vechituri. Cei care au
apelat, în alte locuri, la toate astea, au făcut-o pentru
creşterea popularităţii. Pentru noi, un festival medieval trebuie
să fie şi să rămînă medieval. Am venit cu 72 de ore de
teatru pe toate scenele, 25 de ore de muzică şi de animaţie
stradală continuă. Adică exact ce trebuie pentru ce ne-am propus.“
La MedievArt, vizitatorul a avut parte
de mîncare autentică (bulz, tocană de oaie, palincă), gătită
la vedere de către ciobanii care au primit autorizaţie (în
condiţii legale) pentru această activitate, a avut parte de
demonstraţii de luptă cu arcul, sabia şi alte arme „cavalereşti“,
a ascultat concerte de muzică autentic medievală şi a văzut piese
de teatru aparţinînd aceleiaşi lumi. Fotograful amator sau
profesionist a avut subiecte importante.
Trebuie să menţionăm, în
încheiere, că la Tîrgu Mureş, în această
perioadă, a avut loc procesul unei vrăjitoare care a fost acuzată
de plebe că a otrăvit oameni, a despărţit familii şi chiar a
stat de vorbă cu diavolul. Tribunalul a găsit-o vinovată şi a
condamnat-o la ardere pe rug. Sentinţa a fost executată. După
„execuţia“ vrăjitoarei, o păpuşă care a avut parte de
regretabila întîlnire cu rugul, participanţii la
festival au continuat petrecerea.