OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Fritz KLEIN
Drinnen und draussen. Ein Historiker in der DDR. Erinnerungen (Inauntru si afara. Un istoric din RDG. Amintiri)
S. Fischer Verlag, Frankfurt am Main, 2000, 376 p.


Amintirile istoricului est-german Fritz Klein (nascut in anul 1924), intitulate Inauntru si afara constituie, fara indoiala, una dintre cele mai interesante lucrari memorialistice aparute anul acesta. Cartea lui Klein a vazut lumina tiparului la editura Fischer din Frankfurt pe Main si reface traiectoria biografica a unui istoric respectat mai ales pentru studiile sale dedicate primului razboi mondial. Tatal lui Fritz Klein, Michael Arthur Friedrich, s-a nascut in Transilvania si a fost unul dintre cei mai influenti jurnalisti conservatori din perioada Republicii de la Weimar. Familia Klein s-a stabilit la inceputul anilor ’20 la Berlin. Klein senior devine in anul 1922 seful sectiei de politica externa a ziarului Deutsche Allgemeine Zeitung. In 1925 este numit redactor-sef al acestui ziar finantat de cercurile ultraconservatoare germane, care au facilitat un revizionism belicos, impartasit, dealtfel, si de partidul national-socialist al lui Hitler. Cind se referea la Tratatul de pace de la Versailles, Klein senior vorbea, asemenea lui Hitler in Mein Kampf, numai despre „Dictatul de la Versailles“, cerind retrocederea teritoriilor germane intrate sub jurisdictia franceza dupa teminarea primului razboi mondial.

Ultraconservatorul Klein senior n-a fost un nazist, dar nici nu s-a opus regimului hitlerist. In timpul unei concentrari Klein senior moare in anul 1936 in urma unui accident, ceea ce ulterior a fost rastalmacit ca un atentat pus la cale de catre nazisti. Fritz Klein, fiul, respinge aceste speculatii nedovedite, ca de altfel si alte mistificari legate de istoria familiei sale. Dupa moartea tatalui sau, Klein este infiat de un cunoscut social-democrat. In familia acestuia se apropie de ideile si conceptiile stingii. Din pricina aceasta, dupa razboi, el se va stabili in partea rasariteana a Germaniei. Aici se impune ca istoric, scriind multe lucrari de referinta, fara a deveni un conformist total. Fritz Klein insa nu se va transforma nici in disident, pentru ca, dupa cum marturiseste el insusi, a crezut in socialism, desi a detestat stalinismul. Tocmai din pricina adoptarii unei atitudini nedogmatice, birocatia culturala l-a suspectat pe Fritz Klein de atitudini neconforme cu linia oficiala, ceea ce i-a pricinuit necazuri cu organele de cenzura si a contribuit la izolarea sa temporara. In 1957 securitatea stasi incearca sa-l racoleze ca informator. Respinge aceasta oferta, dar accepta in anii ’70 sa devina colaborator neoficial al politiei secrete.

Autorul memoriilor descrie aceste contacte nedorite cu securitatea stasi, fara menajamente si fara minimalizari justificatoare, asa cum au facut-o alti intelectuali RDG-isti invinuiti public pentru ca au intretinut legaturi cu politia secreta. Klein evoca si numeroasele sale calatorii in Romania, unde avea rude. Fara a cadea in cursa nostalgiilor, Klein descrie si relatiile intre diferitele nationalitati din Transilvania interbelica. In opinia autorului, grupurile etnice traiau alaturi intr-un fel de izolare nationala autoimpusa. In acest context, el evidentiaza critic orgoliul national si spiritul de superioritate al sasilor. Aceasta atitudine a facilitat raspindirea unor prejudecati resentimentare, perturbind armonia interetnica. Fritz Klein reflecteaza si asupra destinului germanilor din Romania, fara sa ocoleasca tentatia nationalista a acestei minoritati care a culminat in anii ’40 intr-o identificare sinucigasa cu ideologia nazista. Autorul a fost in Romania si dupa instaurarea comunismului, sesizind atmosfera dominanta mai apasatoare decit in RDG. Dupa venirea la putere a lui Ceausescu el observa o schimbare radicala a conceptelor istorice oficiale, care se deosebeau fundamental de cele est-germane, tributare marxism-leninismului dogmatic. Ca fost presedinte al comisiei istoricilor romano-est-germani, Klein evoca divergentele politico-ideologice ivite din pricina orientarii national-comuniste ceausiste cu tenta antisovietica si incompatibilitatea interpretarilor istorice oficiale din cele doua tari.

Berlin