OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Dupa desfasurarea cu succes la Praga a simpozionului international Mircea Eliade in context european, in noiembrie anul trecut, iata ca numele savantului si scriitorului roman revine din nou in centrul atentiei publicului ceh. De data aceasta insa, este vorba de traducerea Memoriilor/Pame¡ti lui M. Eliade in limba ceha aparute recent la editura H& din Praga. Traducatorul, Ji¡rí Na¡sinec, reputat romanist si specialist in Eliade, a considerat ca publicarea acestui text se impunea de multa vreme atit pentru valoarea sa intrinseca, cit si pentru completarea imaginii de ansamblu a lui Eliade in Cehia.

Aparitia Memoriilor in limba ceha a fost imediat consemnata de citiva critici literari in presa literara pragheza. Astfel, Pavel Houser scria in prestigiosul saptaminal A2. Kulturni Tydenik (nr. 19, 2007): „Mircea Eliade este cunoscut la noi ca autor de romane, nuvele si studii de istorie a religiilor. Multitudinea preocuparilor sale transpare si din volumul de memorii, aparut acum in limba ceha. Acestea descriu viata autorului incepind cu adolescenta, continuind cu experienta sa indiana si cu practicile yoga, cu cariera sa universitara si cea diplomatica, iar reflec-tiile sale despre femei se impletesc de minune cu elemente de cosmogonie si istorie a religiilor [...]. Pamˇeti se adreseaza unui public serios, interesat cu adevarat de viata si opera lui M. Eliade“. Iar Jiˇrí Plocek, in eseul „Un intelectual in virtejul istoriei“, aparut in Literární Noviny (21-27.05.2007), afirma: „Opera savantului si scriitorului roman M. Eliade (1907-1986) atrage atentia publicului specialist si al celui laic de mai multe decenii [...] Aparitia Memoriilor are o semnificatie deosebita, deoarece ii ofera cititorului ceh posibilitatea de a cunoaste universul eliadian, precum si reflectiile omului, scriitorului si savantului care si-a trait viata cu o intensitate si un entuziasm de neimaginat.“

De altfel, cititorii de limba ceha sint familiarizati de multa vreme cu numele lui Mircea Eliade. Primul text eliadian, de fapt, un fragment din volumul Mitul eternei reintoarceri, a aparut in revista Plamen in indepartatul an 1965, dupa care traducerile din opera sa au circulat mai mult sub forma de samizdat. in acest context, este sugestiv faptul ca Pavel Kohout, cunoscut dramaturg si prozator ceh disident, a adaptat sub forma unei piese de teatru nuvela Pe strada Mantuleasa pe care o citise tot in versiune de samizdat. Totusi, inainte de 1989, dat fiind ca numele lui Eliade se asocia mai ales cu istoria religiilor – o disciplina incompatibila cu regimurile de tip sovietic –, traducerile din opera sa au fost mai curind sporadice, publicindu-se in special titluri din opera sa literara, Domnisoara Cristina (1984), La tiganci (1985), Sarpele (1986), Maitreyi, Nunta in cer (1989) s. a. Dupa schimbarile social-politice din 1989 insa, se produce un adevarat boom Eliade. in aceasta perioada s-au tradus in special studiile sale de istorie a religiilor – Sacrul si profanul (1994), Istoria credintelor si ideilor religioase (1995-1997), Mefistofel si androginul (1997), De la Zamolxis la Genghis Han (1997), Mituri, vise si mistere (1998), Samanismul si tehnicile extazului (1997), Yoga. Nemurire si libertate (1999), Faurari si alchimisti (2000), Imagini si simboluri (2004), Initieri, ritualuri, societati secrete: nasteri mistice (2004) –, Eliade fiind receptat astazi in Cehia drept cel mai important si original reprezentant al stiintei mondiale a religiilor. in paralel, au fost transpuse in ceha si alte titluri din opera sa literara, iar in curs de aparitie se afla si traducerea din franceza a volumului de interviuri L’épreuve du labyrinthe realizat de Claude-Henri Rocquet.

Dar opera lui M. Eliade, in special cea literara, a fost cunoscuta in Cehia si gratie activitatii didactice a catedrei de limba si literatura romana a Facultatii de Litere a Universitatii Caroline din Praga unde, incepind din 1989, abosolventi ai sectiei au elaborat lucrari de licenta despre M. Eliade (prima lucrare de licenta despre nuvelistica lui M. Eliade, condusa de Libuˇse Valentová, a fost realizata in mai 1989), iar cadrele didactice se numara printre cei mai notorii specialisti in Eliade si mai asidui traducatori ai operei sale.
De aceea, nu intimplator, lansarea volumului Pamˇeti, organizata de editura H& impreuna cu Institutul Cultural Roman din Praga si desfasurata recent la cafeneaua literara H& de pe strada Vyˇsehradská din centrul orasului, a avut conotatiile unei adevarate sarbatori culturale. Evenimentul a intrunit un public foarte variat: studenti, scriitori, critici literari, romani stabiliti la Praga, membri ai asociatiei Cehia-Romania, pasionati cu totii de opera si personalitatea lui M. Eliade. Inaugurind lansarea, Libuˇse Valentová, sefa catedrei de limba si literatura romana a Universitatii Caroline din Praga, a punctat momentele principale ale biografiei si operei lui Eliade, definind drept trasatura specifica a operei sale „tendinta puternica spre sinteza“.

Or, aceasta sinteza ar avea citeva componente: caracterul multicultural al operei eliadiene, manifestat ca o legatura vie intre Occident si Orient, ca un dialog intre cele doua culturi, occidentala si orientala, corespondentele bogate si plurivalente dintre opera sa literara si cea stiintifica (in special conceptia referitoare la modul cum se manifesta Sacrul in lumea profana) s.a. Pentru aceasta sinteza, mai pledeaza si „bogatia extraordinara a formelor, genurilor, procedeelor literare“ care, considerate la un loc, ca si cum ar reprezenta „o opera literara unica“, precum si „expresia lingvistica a scrierilor lui Eliade“, in care alterneaza trei limbi: romana, franceza si engleza. Subliniind inclinatia spre multiculturalitate a lui Eliade si deci actualitatea sa, Valentová a precizat totodata ca, in Cehia, Mircea Eliade este unul din cei mai tradusi si mai cunoscuti autori straini si, cu siguranta, cel mai tradus autor roman in limba lui Jaroslav Haˇsek.
in continuare, actorul Tomáˇs Turek a citit citeva fragmente din Memorii, selectate special pentru a stirni curiozitatea celor care inca nu s-au apropiat de textul lui Eliade, acestea fiind intercalate de secvente muzicale, avindu-i ca protagonisti pe interpretii Gheorge Zamfir si Nicolae Licaret.
Apoi, Jiˇrí Naˇsinec a vorbit despre travaliul transpunerii in ceha a textului eliadian, despre problemele cu care s-a confruntat pe parcurs, dar si despre obiectivul pe care l-a urmarit.

Astfel, el a marturisit ca intentia sa a fost sa prezinte cititorului de limba ceha nu doar textul propriu-zis al Memoriilor, ci ceva mult mai mult. Dat fiind ca traducerea urma sa se adreseze unui public strain, acesta trebuia introdus in perioada respectiva, mai ales in contextul istorico-cultural romanesc dintre cele doua razboaie. in acest scop, pe linga traditionalul Indice de nume, a adaugat o prezentare sumara a personalitatilor la care se face referinta in text, printre care H. Acterian, F. Aderca, M. Sebastian, M. Sadoveanu, I. Slavici, Z. Stancu, L. Blaga, E. Bernea, N. Crainic, G. Calinescu, M. Vulcanescu, dar si I. Maniu, L. Patrascanu, I. Antonescu, Carol al II-lea, Ana Pauker s. a. Traducatorul a considerat necesar sa includa si citeva fotografii – care il reprezinta pe M. Eliade la diferite virste si in diferite ipostaze, dar si ale unor personalitati ale vremii – si sa reproduca o scrisoare pe care M. Eliade i-a expediat-o cu doua luni inainte de moarte. in plus, J. Naˇsinec mai semneaza si o Postfata, intitulata sugestiv Krátkozrak´y intelektuál mezi cholerou a morem (Intelectualul miop intre ciuma si holera), in care incearca sa-l introduca pe cititorul ceh in atmosfera romaneasca interbelica si sa explice totodata asa-zisa simpatie a lui Eliade pentru miscarea legionara...
in final, se cuvine sa precizam ca, spre deosebire de originalul romanesc, versiunea ceha a Memoriilor a aparut in conditii grafice excelente, reprezentind o carte legata, cu supracoperta, iar aparatul critic este mult mai amplu. De aceea, se poate afirma cu certitudine ca volumul vine sa intregeasca imaginea de ansamblu a lui M. Eliade in Cehia, oferind cititorilor prilejul de a cunoaste framintarile unei epoci zbuciumate, ambianta romaneasca interbelica si, mai ales, traseul exemplar al unui mare destin uman.