OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Memoriu privind situatia predarii limbilor clasice in invatamintul preuniversitar din Romania

Societatea de Studii Clasice din Romania, cu sediul in Bucuresti, Str. Edgar Quinet, Nr. 5-7, et. III, sala „I. Fischer“, intrunita in adunare generala joi 13.03.2003 la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, a dezbatut un memoriu prezentat de presedintele ei, prof. dr. Eugen Cizek, privind situatia dramatica a predarii limbilor clasice in licee (latina si greaca veche) si semnat de toti cei prezenti, carora li s-au adaugat alti profesori de liceu si universitari, academicieni s.a., aproape o suta de personalitati. Lista ramine deschisa, iar memoriul urmeaza a fi inaintat forurilor de decizie asupra reformei invatamintului din Romania. Solicitam de asemenea ca proiectele de schimbare a legislatiei din invatamintul preuniversitar si universitar sa nu se inainteze forului legislativ al tarii fara consultarea celor direct interesati. Dam publicitatii Memoriul rezultat in urma discutiilor membrilor prezenti ai Societatii, precum si citeva puncte de vedere ale unor specialisti eminenti.
Asteptam adeziuni pe adresa Facultatii de Istorie, B-dul Regina Elisabeta, Nr. 4-12 (anterior, Carol I, Nr. 13), pe Internet, la adresa alexandrubarnea@yahoo.com si in mass-media de orice fel.

Secretar general,
prof. dr. Alexandru BARNEA,
decanul Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti


In anii din urma, situatia predarii in liceele noastre a limbilor clasice, latina si greaca veche, a devenit dramatica prin marginalizare. Este ceea ce subliniaza si motiunea adoptata la 15 noiembrie 2002 de Colocviul de la Treviso al Uniunii Latine, organizatie internationala care grupeaza toate tarile din lume in care se vorbesc limbi romanice. In prezent, statutul limbilor clasice este prea putin ameliorat fata de cel din decembrie 1989, iar schimbarile care se prefigureaza in acest an tind sa-i slabeasca si mai mult pozitia. Vrem oare sa faurim omul unidimensional si sa distrugem cultura generala?
Traim, desigur, in epoca tehnologiei, a informaticii, orientate mai ales catre stiintele exacte, catre matematica. Dar si acestea au nevoie de cultura umanista, de unde nu pot lipsi limbile clasice. Astfel, nu este o intimplare ca un mare fizician si filozof al fizicii, Ilya Prigogine, „noul Einstein“, cum a fost supranumit, a urmat initial un liceu clasic. La fel, discipolul sau belgian de origine romana, profesorul Radu Balescu, este totodata un bun cunoscator al limbii latine.

Limbile clasice vehiculeaza mentalitatea unei societati care a faurit conceptele de democratie, de legalitate, de drepturi ale individului si popoarelor. In ele s-au scris capodopere literare si filozofice care au exercitat cel mai mare impact asupra culturii moderne. Ele au servit propagarii crestinismului, unde sint utilizate in buna masura pina astazi. De altfel, tocmai pentru ca sint formative si legate inclusiv de crestinism, limbile clasice au fost brutal inlaturate din licee la venirea in Romania a comunismului, dupa modelul si directivele Moscovei.

Studierea limbilor clasice dezvolta capacitatile deductive si analitice ale elevilor, gimnastica si disciplina intelectuala ale acestora. Ele joaca un rol echivalent si complementar matematicii in formarea elevilor, spiritul sintezei fiind dezvoltat la acestia gratie specificului eminamente sintetic al unei limbi ca latina. Studierea istoriei, a dreptului, a filozofiei, a limbilor moderne, a biologiei, a medicinei etc., dar si a stiintelor exacte nu se poate concepe fara limbile clasice. Terminologia stiintifica din toate aceste domenii comporta in proportie covirsitoare termeni, cuvinte, sufixe si prefixe de origine greaca si latina, a caror necunoastere duce la neintelegerea sau dificultatea intelegerii unor concepte stiintifice fundamentale. Insasi limba engleza este datoare limbii latine prin vocabular si structura frazei, ca sa nu mai vorbim de studiul limbii romane si al celorlalte limbi romanice, de neconceput fara cunoasterea limbii latine.

Vestigiile civilizatiei antice greco-romane din Romania sint foarte numeroase si numarul lor creste prin descoperiri noi. Totodata, arhivele nationale abunda in documente administrative, religioase si politice redactate in limba latina. Foarte multe dintre ele ramin inca obiecte de studiu sau chiar nedescifrate si valorificate, asa incit avem nevoie imperioasa de noi specialisti. Or, experienta invatamintului european si national arata ca o asemenea competenta nu se poate dobindi numai prin formare universitara, inceputul trebuind facut inca din liceu. Asadar, amputarea studierii limbilor clasice loveste nu doar formarea specialistilor pentru domeniul abia evocat, ci si, mai grav, aproape toate domeniile formative universitare.


In concluzie, propunem:

- reinfiintarea unor sectii clasice la citeva licee, unde latina si greaca sa se studieze obligatoriu si nu optional; ele ar trebui sa existe in unul sau mai curind doua licee bucurestene, ca si macar in marile centre universitare, de cultura si interes direct pentru domeniu (Cluj, Iasi, Constanta s.a.), cu un numar de ore adecvat (cite 4 si respectiv 2-3 pentru latina si greaca);
- limba latina in toate liceele, diferentiat fata de profil, obligatoriu pina in ultima clasa, dupa care va face obiect de proba la bacalaureat, obligatoriu la liceele cu profil umanist, biologie si cele confesionale;
- in cazul realizarii unui trunchi comun la clasele a IX-a si a X-a, se vor prevedea 2 ore saptaminal;

- in cazul optiunii elevilor pentru specializarea liceala inca din clasa a IX-a, propunem la „real“ cite o ora la clasele a IX-a si a X-a, cite 2 la „uman“, filologie-istorie si cite 2 sau 3 in ultimele clase; la stiinte sociale, cite 2 la toate clasele;
- este de mentinut cite o ora la clasa a VIII-a si putinta de a opta pentru un supliment;
- decit sa se inceapa mai devreme (a VII-a, cum s-a propus recent) si apoi sa se intrerupa, este de preferat raminerea la nivelul liceului, dar cu o continuitate si o motivare totodata;
- pentru invatamintul teologic, cite 2 ore obligatoriu de latina si greaca;
- pentru invatamintul pedagogic, cite doua ore de latina obligatoriu la toate clasele.
Nadajduim sincer ca apelul nostru, insotind lista de semnaturi inca deschisa si care se adauga motiunii citate la inceput a Uniunii Latine, va fi ascultat si pus in opera, pentru binele culturii romanesti si al celei europene.

Cu multumiri, in numele Societatii,

Presedinte,
prof. dr. Eugen CIZEK

Secretar general,
prof. dr. Alexandru BARNEA,
decanul Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti