OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Daca pe vremea fostei Uniuni Sovietice, tinerii organizau sedinte comsomoliste pentru a pune la cale viitorul tarii lor, avind drept background idealurile si valorile doctrinei comuniste, tinerii de astazi ai faimoasei Uniuni diseminate, in atmosfera postmoderna si posttotalitara actuala, in mai multe state „conferentiaza“ la costum si cravata, cu servieta sub brat si cu o engleza bine pusa la punct despre problemele stringente ale societatilor postsovietice. Intre 15-18 martie 2001, la Harkov (Ucraina), 85 de studenti din Rusia, Ucraina, Belarus, Letonia, Armenia, Kirgizstan si Moldova s-au adunat pentru a sustine conferinta regionala Conflicte in societatile de tranzitie, in cadrul CEP (Civic Education Project, Proiectul Educatiei Civice).
CEP este o organizatie internationala nonprofit care sustine si promoveaza reformele in sistemul educational din Europa Centrala si de Est si in fosta Uniune Sovietica. In fiecare an, CEP pregateste o conferinta la care sint invitati sa participe cei mai buni studenti care isi trimit propunerile de subiecte pentru cercetare. Aceste conferinte se organizeaza, de asemenea, cu scopul de a conferi un cadru propice dezbaterilor, unde tinerele creiere sa se simta stimulate sa-si exprime punctul de vedere asupra situatiei din tarile lor si sa fie mobilizate sa se implice efectiv in procesul de democratizare al acestora.

In anul academic 2000-2001, CEP a organizat o conferinta la Harkov. Orasul Harkov si Academia de Stat de Studii Economice din acest oras au fost excelentele gazde ale manifestarii la care s-au ridicat problemele sociale, politice, economice si de cultura care pericliteaza bunul mers al reformelor din spatiul ex-sovietic. Numai vremea, influentata parca de titlul conferintei din acest an, se incapatina sa nu mai treaca la temperatura calda, regulamentara a primaverii, si mai staruia inca intr-un regim meteo auster, cu frig si ploaie. Totusi tineretea si entuziasmul acestor curajosi reprezentanti ai societatilor postsovietice au infierbintat atmosfera rece din salile de conferinta, uneori pina la incandescenta. Disputele incinse erau insa departe de a-si consuma substanta ori de a epuiza problemelor abordate, fiind prelungite la o pauza de cafea, intre comunicari, sau seara, la o pauza de bere, intr-una dintre cafenelele din Harkov.

Lucrarile conferintei s-au desfasurat in optsprezece sectii. Aici s-au atins teme precum: jurnalismul in societatile cu libertatea cuvintului limitata; rolul politicii sociale; etnicitatea: o sursa de conflict sau un element al diversitatii sanatoase?; au nevoie economiile tranzitare de un buget de echilibru?; studii culturale: societati, religie, gender; capacitatea de impunere si obligatiile contractuale; perspective teoretice ale transformarilor sociale; familia si rolurile persoanelor de sex opus in perioada transformarilor; institutiile democratice din SUA: un model pentru emulatie?; privatizarea: proprietari autohtoni sau straini; dezvoltarea economica versus mediul inconjurator; responsabilitatile sociale in cazul transformarilor sociale, comunitatea internationala versus suveranitatea nationala, expansiunea euro-atlantica: perspective si consecinte; etnicitatea si conflictele contemporane: origini si solutii, autosuficienta sau specializarea regionala.
Concluziile acestor trei zile de exercitii retorice si de brainstorming au fost culese in cadrul dezbaterii cu titlul Mentalitatea postsovietica poate oare sa accepte ideea vestica a unei noi ordini a lumii?

Contextul acestei dezbateri a fost determinat de realitatea acestei Noi Ordini a Lumii care a urmat caderii sistemului sovietic totalitar si sfirsitului Razboiului Rece. O data cu globalizarea marketing-ului si a tehnologiei informatiei, sfirsitul Vechii Lumi a devenit inevitabil. Si totusi, aceasta Lume Noua genereaza conflicte care nu sint necesarmente – sau in primul rind – ideologice sau economice.
Schimbarile curente in spatiile postsovietice ale Eurasiei constituie cea mai buna demonstratie a conflictelor care se nasc si a valorilor care se construiesc. Traim o perioada a conflictelor caracteristice proceselor de tranzitie spre democratie si economia de piata, iar rolul legii si explorarea implicatiilor conceptului de societate civila in diferitele aspecte ale vietii reprezinta unele dintre momentele fundamentale ale acestui proces.
Una dintre temele esentiale ale conferintei a fost conceptul de mentalitate, in general, si acela de „mentalitate postsovietica“, in special.

Michael Anderson, directorul CEP pentru Belarus-Ucraina-Moldova, a fost de parere ca exista, indiscutabil, diferente intre stilul de viata si convingerile celor din Est fata de ale celor din Vest si ca va fi nevoie de foarte mult timp ca esticii sa asimileze cu adevarat valorile occidentale. Cu toate acestea, conceptul de mentalitate postsovietica este utilizat in mod excesiv, in sens inflationar, supraestimindu-se diferentele existente si a fost adesea folosit cu scopul de a scuza greselile si programele prost facute, pe care unii promotori ai reformelor democratice au incercat sa le implementeze, in numele vreunei schimbari, pe teritoriul ex-sovietic.
Sven Holdar, reprezentant al Delegatiei Comisiei Europene din Ucraina, a sustinut ca nu exista diferente majore intre mentalitatile si comportamentele oamenilor din Ucraina fata de cele ale oamenilor din Rusia, de exemplu, in comparatie cu diferentele dintre oamenii din Coreea de Nord fata de cei din Coreea de Sud.
Vera Ternovska, asistent cultural al Ambasadei SUA din Ucraina, a tinut sa mentioneze ca diferentele dintre Est si Vest s-au discutat in mod exagerat. Problema este ca in Vest se pune accentul nu numai pe finalitatea unui proces, ci chiar pe procesul insusi, pe cind in Est – din contra.
Foarte interesanta si optimista, in acelasi timp, s-a aratat pozitia lui Louis Crishock, asistent la Ambasada Statelor Unite din Kiev, Ucraina. El a opinat ca este insuficient sa afirmi ca esti diferit de altul. Mai important este sa spui prin ce anume te deosebesti de celalalt.

Michael Anderson a fost de parere ca liderii vestici ar trebui sa recunoasca faptul ca lucrurile merg prost in Est si sa constientizeze problemele care submineaza echilibrul si bunul mers al lucrurilor in aceasta parte a Europei. Un argument ar putea fi situatia din ultimii 10 ani din Republica Moldova si rezultatul alegerilor parlamentare din 25 februarie 2001 din aceasta tara, unde votul majoritatii electoratului a fost acordat Partidului Comunistilor.
Concluzia discursului lui Anderson a fost una lucida: e nevoie ca Vestul sa-si schimbe politica guvern-guvern care s-a dovedit ineficienta si sa se axeze mai mult pe colaborarile de ordin nonguvernamental. Sa se treaca la incurajarea indivizilor tineri si energici, mai flexibili si mai deschisi decit vechea elita politica. Modelul geopolitic care a marcat stilul de abordare al relatiilor Est-Vest este falimentar. Ar fi mult mai util sa se puna accent pe educatia si pe formarea unor noi specialisti care sa poata schimba, cu adevarat, ceva.
Ca la orice conferinta care se respecta, s-a pus si punctul pe „i“: cei din Est trebuie sa realizeze foarte multe lucruri pentru a imbunatati situatia de-acasa, usurind in felul acesta misiunea celor din Vest. Iar tinerii carismatici, care si-au reprezentat cu succes tarile din care proveneau si universitatile unde invata, sa dovedeasca spirit critic si sa aiba open mind fata de problemele existentei lor si de cele globale au plecat cu o tema dificila de la Harkov: sa contribuie la democratizarea spatiului ex-sovietic. De curajul, initiativa si forta lor, de reusita proiectului depinde, pina la urma, imaginea intregii Europe de miine.