OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Richard WAGNER
Der leere Himmel. Reise in das Innere des Balkan
Aufbau Verlag, Berlin, 2003, 334 S., 19,19 euro


„Cerul e gol si continentul se umfla de probleme nerezolvate. Europa este peste tot si niciunde, este, in acelasi timp, nadejde si mit, responsabila pentru totul si, totodata, speranta. Cerul este gol si Europa a devenit inlocuitorul sau.“ Cu aceste propozitii se incheie noua carte a scriitorului Richard Wagner intitulata Cerul gol. Calatorie in interiorul Balcanilor. „Cerul gol“ este o metafora. O metafora care, poate fara intentia autorului, aminteste de titlul celebrului roman al scriitoarei est-germane Christa Wolf, Cerul divizat (Der geteilte Himmel, 1963). Daca metafora folosita de Christa Wolf ilustreaza esecul dragostei din cauza divizarii politice a Germaniei, metafora propusa de Wagner are semnificatia unui esec fara drept de apel. Autorul originar din Romania zugraveste un tablou deprimant al regiunii Balcanilor, bazat pe un amestec de amintiri proprii din Banat, pe anecdote, pe impresii de calatorie, pe literatura beletristica si de specialitate, pe reflectii istorice, pe informatii jurnalistice si pe analize individuale.

Astfel, elementul livresc devine materialul de umplut al structurii unui cadru prefabricat. Trimiterile istorice, geografice, politice, etnice si culturale cimenteaza explicatiile oferite pentru intelegerea inapoierii Balcanilor, pentru tentatia despotica, pentru proasta organizare, pentru coruptie, pentru functionarea deficitara a institutiilor, pentru lipsa civismului, pentru nationalism s.a.m.d. Wagner este de parere ca toate aceste deficiente, intilnite in mai toate tarile balcanice, sint un rezultat al ruperii de evolutia Europei occidentale. Diferentele de dezvoltare au facilitat o mentalitate „bizantina“ specifica, prin care popoarele balcanice incearca sa compenseze stagnarea. Mostenirea comuna nefasta se poate depista in traditiile bizantine si otomane care pina in ziua de astazi determina actiunile si atitudinea oamenilor. Vidul istoric de 500 de ani este umplut cu legende arhaice si mituri istorice, civismul este inlocuit cu „egoismul premodern“ al clanului de familie, iar legislatia este perceputa ca o agresiune a statului contra libertatii de miscare a individului. Din pricina aceasta haiducia a fost si este acceptata ca o formula anarhista de opozitie la adresa oricarei autoritati. Astfel, autorul depisteaza un numitor comun in atitudinea luptatorilor impotriva Imperiului otoman din Grecia, Serbia, Albania si Bulgaria din secolul al XIX-lea, al partizanilor lui Tito din perioada ultimului razboi mondial si chiar al unor franctirori anticomunisti din Romania anilor ’50. „Ordinea franctirorului“ a socat mereu lumea occidentala. Aceasta „ordine“ impusa cu violenta in secolul al XIX-lea seamana, pe alocuri, cu cea propagata de membrii grupurilor paramilitare in timpul razboiului din Iugoslavia.

Wagner respinge, pe buna dreptate, explicatiile deseori intilnite in Romania, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Grecia sau Albania potrivit carora totdeauna „raul“ este un produs de import si ca atare el nu are nimic de-a face cu propria incapacitate de a-i opune un contramodel pozitiv. Acest fatalism identificabil in folclor si in literatura, in politica si in arta a facilitat tendintele de automartirizare permanenta care devin astfel justificarea suprema pentru absenta responsabilitatii civice. Desi autorul admite ca dominatia otomana, de pilda, ar fi facilitat aparitia a ceea ce se numeste „mentalitate balcanica“, el respinge generalizarea ca orice dominatie straina ar fi fost doar malefica. In acest context, el reliefeaza elementul civilizator al dominatiei habsburgice (in zonele guvernate de Viena) prin introducerea administratiei, a justitiei si a unui soi de multiculturalism incipient.
In ceea ce priveste viitorul acestei regiuni agitate, care partial a mai fost afectata si de comunism, autorul evita sa faca pronosticuri sau sa propuna concluzii pripite. Asta totusi nu-l impiedica sa reproduca majoritatea cliseelor occidentale despre tarile balcanice, stiind foarte bine ca orice stereotip are la baza si un nucleu real.

Berlin