OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Va propun sa o luam scolareste: are nevoie Romania de schimbarea sistemului de vot?
Asta ma intreb si eu... Daca alternativa la actualul sistem de vot este unul mai rau decit actualul – daca se doreste sistemul majoritar in doua tururi, cum sustine presedintele Basescu – atunci am nimerit din lac in put si putu-i tare adinc. Asta e unul din riscurile schimbarii electorale. Desi sint foarte multi cei care sustin ca salvarea Romaniei va veni din schimbarea sistemului electoral intr-unul diametral opus celui actual, mi-e teama ca, neavind o cultura politica adecvata, o sa pierdem si ceea ce am cistigat.

De ce putem nimeri din lac in put?
Acest sistem – majoritar in doua tururi – genereaza o putere exagerata. in primul rind, da o enorma forta executivului si subordoneaza total Parlamentul.

De ce s-ar intimpla acest lucru?
Sistemul majoritar presupune ca acel cistigator reprezinta intreaga circumscriptie, inclusiv pe cei care nu au votat cu el. Este un sistem care favorizeaza formarea de majoritati absolute, in schimb defavorizeaza, ba chiar afecteaza, reprezentarea intereselor celor care n-au votat cu cistigatorul. intr-un sistem cu doua tururi, ramin aproape jumatate care s-ar putea simti nedreptatiti.

N-ar fi reprezentati, nu se simt reprezentati?
Nu ar fi reprezentati.

Sistemele majoritare sint de multa vreme puse in practica?
Da, sistemele majoritare sint cele clasice, sint cele care functioneaza de cind exista alegeri. Ele nu au fost constituite in interiorul democratiei. Primul sistem electoral democratic, care raspunde nevoilor de a-i reprezenta pe toti, pentru ca toti sint egali, nu doar majoritatea, este sistemul proportional.

Am o nedumerire: avem un proiect, pe care sa-l poata citi toti cei interesati, despre sistemul majoritar?
Nu. in momentul acestui interviu, nici un proiect de lege nu exista pentru sistemul majoritar.

Prin urmare, sa intrebam inca o data: nu avem nici ca propunere, nici ca dezbatere un text care sa arate cum ar functiona sistemul majoritar in Romania?
Nu. in acest moment nu exista un astfel de proiect.

Presedintele Basescu are un asemenea proiect, discuta pe ceva concret?
Nu. Presedintele Basescu poate propune o intrebare la referendum; dar intregul proces legislativ pentru sistemul de vot se va desfasura in Parlament.

Atunci, presedintele Basescu pe ce se bazeaza? Daca noi, sa presupunem, sintem interesati de sistemul majoritar, unde putem citi un proiect de lege care sa ne lamureasca?
Nu stiu. Presedintele Basescu are doar un decret, pe baza caruia, pe data de 25 noiembrie, se organizeaza referendum. Proiectul de lege urmeaza sa fie realizat de catre Parlament.

Noi ce votam, daca nu avem un text in fata despre sistemul majoritar in context romanesc?
Votam raspunsul la intrebare. Dar intrebarea care va fi pusa la referendum contine o nota oarecum fortata. in consultarile pe care le-am avut cu presedintele Basescu in luna februarie...

Cine a avut aceste consultari?
O parte a societatii civile, Pro Democratia, de exemplu. Chestiunea cea mai importanta a fost intrebarea pentru referendum. Atunci i-am sugerat presedintelui ca intrebarea sa fie suficient de larga pentru a lasa Parlamentului posibilitatea de a alege.

De ce sa aleaga Parlamentul, cind vointa populara poate sa se exprime prin referendum?
in Constitutia Romaniei exista trei articole care trebuie privite complementar. Exista articolul doi, care subliniaza ca suveranitatea nationala este exercitata de popor, prin reprezentanti sau prin referendum. Dar exista alte doua articole care subliniaza ca singura autoritate legiuitoare a tarii este Parlamentul si ca orice mandat imperativ este nul. Ceea ce inseamna ca nici eu, nici dumneavoastra, nici presedintele nu vom putea obliga un om liber, parlamentar, sa voteze impotriva propriei sale vointe. Aceasta este o chestiune de principiu: referendumul nu poate schimba logica parlamentara, referendumul este consultativ.

Democratia nu este „tirania majoritatii“
Ce va scrie pe buletinele de vot?
intrebarea care va fi pe buletinul de vot, asa cum a formulat-o presedintele, este: „Sinteti de acord ca la viitoarele alegeri parlamentare sa votati in circumscriptii uninominale, dupa un sistem majoritar in doua tururi?“. in aceasta intrebare sint doua variabile care sint greu de interpretat de oamenii care n-au informatii suficiente: circumscriptie uninominala si sistem majoritar in doua tururi. Ce propune presedintele nu este votul uninominal pur si simplu, ci circumscriptia uninominala cu sistem majoritar.

Cind este validat referendumul?
Cind prezenta la vot este mai mare de 50% din numarul total de alegatori.

Bun, sa presupunem ca lumea se duce la vot si voteaza, in majoritate cu DA. Ce se intimpla? Ce obligatie are Parlamentul?
Parlamentul nu se poate supune, nu trebuie sa se supuna si e protejat de Constitutie. Exista o obligatie morala sau politica. Dar e de discutat daca aceasta obligatie – morala sau politica – poate sa determine pe cineva sa ia decizii impotriva vointei sale. Democratia nu este „tirania majoritatii“, cum zicea Tocqueville, care considera „tirania majoritatii“ elementul cel mai periculos intr-o democratie. Democratia nu este tirania majoritatii, ci domnia consensului, iar consensul se realizeaza prin negociere, prin mediere, pentru ca interesele noastre sint diferite.

Domnule Pirvulescu, ce reprosati acestui sistem majoritar?
Genereaza, mai degraba, conflict si imparte lumea in buni si rai, in frumosi si uriti, in prosti si destepti. Acest sistem majoritar nu favorizeaza procesul de mediere.

Domnule Pirvulescu, sa discutam, cum spuneti dumneavoastra, rational. Sa presupunem ca referendumul e validat si se opteaza pentru un sistem majoritar. Credeti ca Parlamentul il va pune in practica?
Nu cred ca va trece. Sansele sa ratam o reforma electorala sint de 99%, si avem 1% oportunitatea de a face reforma electorala. S-a ajuns intr-o situatie absurda cind doua instrumente diferite si neconcurentiale – asumarea raspunderii Guvernului si referendumul – sint puse in opozitie. Asumarea raspunderii este un instrument parlamentar care inseamna o scurtatura in ceea ce priveste procesul de legiferare, cita vreme referendumul, in acest moment, poate sa aiba nuante antiparlamentare.

Revenind, insist: de ce nu va trece sistemul majoritar, de ce nu ar fi votat de Parlament?
Legea votata prin asumarea raspunderii guvernului – a sistemului proportional – va fi trimisa de presedintele Basescu spre reexaminare pentru a fi modificata in functie de rezultatele referendumului. in acel moment, in Parlament vom avea o fractura: vom avea o parte care sustine sistemul majoritar, formata, probabil, din PD si PSD, poate cine stie? aliati intr-o viitoare coalitie de guvernare. O alta parte va sustine sistemul proportional mixt – UDMR, PNL, poate minoritatile. PRM va sustine actualul sistem. Nu vor fi parti egale, dar nici una nu va avea majoritatea. O lege trimisa de catre presedinte spre reexaminare, pentru a fi votata, are nevoie de majoritatea absoluta a deputatilor si senatorilor, asta inseamna 233 de parlamentari. Vor fi usor de gasit? Nu cred. Majoritatea parlamentarilor nu-si doreste o reforma electorala.
Deci nici asumarea raspunderii nu va duce la un proiect care sa fie aplicat?
Nu. Absenta unei majoritati care sa opteze pentru un sistem sau altul ii poate oferi presedintelui Basescu sansa sa repete referendumul, cu urmatorul discurs: iata, Parlamentul s-a blocat din nou, nu are vointa sa faca reforma intr-un domeniu pentru care natiunea s-a pronuntat. Va chem la un nou referendum!

Si ce se va rezolva, daca se vor pastra optiunile diferite din Parlament?
Nimic. Singura constatare care s-ar putea face este ca abuzam de un instrument care este esential intr-o democratie participativa. Referendumul nu este opus democratiei parlamentare, trebuie sa facem mai multa democratie, nu sa ne folosim de referendum pentru a crea confuzie si conflicte.

Sintem in situatia asta?
Sintem intr-un conflict politic care creeaza prea multa pasiune. Nu se poate democratie cu pasiune. E ceea ce reprosau anticii democratiei: ca este pasionala. Democratia moderna a fost rationala, s-a bazat pe domnia legii si a asigurat protectia Parlamentului ca institutie esentiala. A introduce pasiunea in politica, a orbi multimile cu propuneri exagerate e un risc si unii par sa fie tentati de acest joc, si de o parte si de alta.

As vrea sa facem preistoria acestui proiect de lege, prin care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament. E proiectul gindit de Pro Democratia?
Da, e proiectul nostru. A fost negociat, la initiativa Pro Democratia, cu partidele politice. Numai ca la acest proiect a fost atasat un articol care inseamna modificarea unei alte legi, cea a alegerilor locale. in acest proiect, s-a introdus un articol prin care presedintii Consiliilor Judetene vor fi alesi prin vot direct, si nu ca pina acum, in prima sedinta de constituire, prin votul consilierilor.

PSD a dorit alegerea prin vot direct a presedintilor Consiliilor Judetene
Cine a introdus acest articol asumat de Guvern?
PSD.

De ce a dorit PSD ca presedintii Consiliilor Judetene sa fie alesi prin vot direct?
Asta dovedeste foarte clar care sint interesele PSD. PSD este interesat sa-si conserve cit mai mult puterea la nivel local, chiar in conditiile unei nereformari la virf. Puterea locala inseamna, in anii urmatori, accesul la resurse. Iar principalul centru de putere locala va fi presedintele Consiliului Judetean care va distribui resursele.

Dar e obligatoriu ca presedintii de Consilii Judetene sa fie oameni de la PSD?
Cei mai multi presedinti de Consilii Judetene, circa 70%, sint membri PSD. Acest partid pleaca, din start, de pe o pozitie favorizanta, au notorietate, oricum va fi greu sa-i dobori in alegeri. Iar daca PSD va obtine functiile de presedinti ai Consiliilor Judetene, va scapa de o problema interna: partidul va functiona la nivel local si va rezista, oricare ar fi criza la virf.

in proiectul Pro Democratia nu exista acest articol, de alegere directa a presedintilor de Consilii Judetene?
Nu.

Dar actualul proiect, cel supus spre dezbatere si acum aprobat prin asumare parlamentara, cind a fost gata?
Din 2005 il tot supunem spre dezbatere si aprobare partidelor parlamentare.

Proiectul e o initiativa a Pro Democratia sau v-a cerut vreun partid politic sa va implicati?
Este proiectul nostru, este ultima varianta a unui proiect care are o istorie de 12 ani. Prima varianta de proiect am elaborat-o, la Pro Democratia, in 1995 si a fost publicata in ziarul Adevarul. Din 2001 am elaborat un Cod electoral, adica unificarea si armonizarea intregii legislatii electorale. in 2001 a fost o campanie de stringere de semnaturi ca sa-l introducem in Parlament ca initiativa cetateneasca, n-am reusit sa stringem decit 170.000 de semnaturi, aveam nevoie de 250.000. in 2002 si 2003, am facut noi campanii de informare. Proiectul nostru nu era si preferinta noastra in privinta sistemului de vot. Noi am propus un sistem care sa fie apropiat de numitorul comun. in 2003, am avut discutii cu PSD, PD si PNL. Domnul Stolojan a sustinut acest proiect asumat, acum, de Guvern. Celelalte partide, PSD si PD, nu s-au aratat interesate. Din discutiile de atunci cu PNL au rezultat unele schimbari: asta inseamna un parteneriat, sa mai cedezi; noi nu detineam adevarul absolut in materie de sistem electoral. Proiectul a fost introdus in Parlament in 2003 de PNL, dar a fost respins de comisia Hrebenciuc. Dar nu ne-am lasat.

in 2005 am redeschis discutia si am venit cu un proiect pe care sa-l dezbatem cu partidele si cu societatea. Am fost in toate centrele universitare mari, in multe alte localitati. Dar partidele nu-si armonizau dorintele, nu prea doreau sa se implice in sustinerea acestei legi. in 2007 s-a ivit o oportunitate extraordinara. Pe 14 februarie, presedintele Basescu, incoltit de suspendarea care se profila, a anuntat ca va convoca un referendum pentru votul uninominal. Noi aveam proiectul si am cerut partidelor politice sa negociem.

Cind presedintele Basescu a anuntat votul uninominal, fusese in legatura cu Pro Democratia?
Eu nu stiu ce proiect a avut in vedere presedintele si nici nu vreau sa comentez in ce masura a existat sau nu un schimb de informatii despre votul uninominal intre Pro Democratia si presedintele Basescu.

A existat o intentie a presedintelui Basescu de a se informa de la sursa, adica de la Pro Democratia?
Da.

inainte de a iesi cu declaratia sau dupa?
Si inainte, si dupa. Cu presedintele Basescu si cu o parte din consilierii sai am avut intilniri despre proiectul de vot uninominal.

Dumneavoastra ati vorbit si ati sustinut, ati redactat un sistem de vot proportional mixt. Presedintele avea vreo preferinta, in februarie 2007?
Presedintele isi doreste un sistem majoritar in doua tururi.

De ce?
E un sistem care se adapteaza foarte bine personalitatii sale si l-a incercat cu succes. Cind a cistigat primaria Bucurestiului, in 2000 si 2004, si presedintia Romaniei, in 2004, a fost votat intr-un sistem majoritar, a invins PSD care avea toate resursele si controla totul.

Cind ati avut discutia cu presedintele Basescu, in februarie 2007, i-ati explicat ca Romaniei i-ar fi mai adecvat un sistem proportional?
Cit a fost posibil, pentru ca n-a fost o discutie privata, a fost una publica, cu reprezentanti ai societatii civile.

Cinci partide au fost de acord cu votul proportional
Atunci s-a produs ruptura intre presedinte si Pro Democratia?
Nu exista nici o ruptura. Avem viziuni diferite, dar asta nu inseamna ca sintem in conflict. Eu, cel putin, nu ma consider in conflict cu presedintele. N-ar trebui sa fim in conflict, pentru ca o democratie inseamna tocmai acest dialog intre viziuni diferite. O confruntare nu e un dialog. Din punctul nostru de vedere, noi credeam ca acest proiect ar putea sa constituie un numitor comun. Am negociat cu trei partide politice.

Cine erau?
PSD, PNL si PD. Am cerut celor trei partide un acord politic, nu am vrut sa negociem fara ca fiecare partid sa sprijine politic negociatorii. Am avut trei negociatori trimisi, toti cu mandat politic: Cristian Diaconescu (PSD), Mihai Voicu (PNL) si Valentin Iliescu (PD). Cristian Diaconescu a fost prezent la primele intilniri, dupa care a fost inlocuit de Victor Ponta. in comisia de negociere lucrurile au evoluat relativ bine. Pe parcursul negocierilor, de la proiectul nostru initial, am ajuns la un alt proiect, fara sa tradam principiile.

Chestia cu alegerea directa a presedintilor Consiliilor Judetene cum o interpretati, nu ca pe o tradare a principiilor?
Chestiunea aceea nu a fost obiect de negociere. Noi nu am discutat despre acest articol. Din luna august s-au mai adaugat la negocieri PC si UDMR. Toate aceste partide, PSD, PNL, PD, PC si UDMR, au fost de acord cu sistemul proportional. Mai mult: PSD, PNL si PD au introdus legea, pe care noi am discutat-o, in Parlament.

Inclusiv PD?
48 de parlamentari PD au semnat proiectul de lege. Aveam, la inceperea sesiunii parlamentare, un acord clar: circumscriptia uninominala si repartizarea proportionala a mandatelor.

Dar, in acest moment, nu avem un proiect de lege – majoritatea era intrunita cu aceste cinci partide –, ci avem asumarea raspunderii Guvernului. Asta inseamna ca cineva s-a razgindit. Cine?
Nu s-a razgindit nimeni. in luna septembrie, PSD avea ca prioritate motiunea de cenzura, asa ca au fost mai multe sedinte la care reprezentantii PSD au lipsit. Cvorumul era la limita sau nu se intrunea. La Camera, comisia nu mai functiona. in luna octombrie, comisia a revenit la componenta initiala. Proiectul de lege a trecut de comisie, exista acordul politic, asa ca legea era discutata si asumata. Era asumata la nivel de principiu, dar greu inghitita la nivel politic. Solutia asumarii raspunderii se prefigura pentru a evita blocajele si eventuala respingere care ar fi putut aparea la dezbaterea in plen. Un guvern produce o reforma care nu e sustinuta de majoritatea parlamentara. Noi nici nu avem majoritate, deci era cu atit mai dificil.

Guvernul si-a asumat raspunderea pe legea sistemului de vot proportional ca sa-i ia fata lui Basescu, sa o ia inaintea referendumului?
Guvernul n-a intrat in competitie cu Traian Basescu. Daca ar fi vrut sa o ia inaintea lui Basescu, si-ar fi asumat raspunderea inainte ca Traian Basescu sa anunte convocarea referendumului. Guvernul as spune ca a fost cu un pas in urma, mereu au fost voci in PNL si in Guvern impotriva asumarii raspunderii. Unii chiar credeau ca aceasta lege ar putea fi pusa in aplicare si asteptau dezbaterea parlamentara si votul favorabil din plen.

Sa ma retrag numai ca sa-i fac pe plac presedintelui Basescu?
Ati fost consultat personal inainte ca guvernul sa-si asume raspunderea?
Eu am avut un contact permanent cu Mihai Voicu de la PNL, ministrul pentru relatia cu Parlamentul. Nu cred ca putem vorbi de consultare, dar am stiut ca Guvernul urmeaza sa-si asume raspunderea. Daca vreti sa-i spuneti colaborare cu Guvernul, puteti s-o numiti si asa, dar mai bine ar fi consultare, mereu am fost consultat asupra diverselor amendamente care apareau in discutiile din comisie. in momentul de fata mi se sugereaza ca ar fi indicat ca Asociatia Pro Democratia sa faca un pas inapoi si sa spuna: acesta nu e proiectul nostru. Noi am facut un exercitiu democratic, sa ajungem cu partidele la un numitor comun. Evident: nu mai este proiectul nostru, este proiectul tuturor, dar si noi am fost parte a acelei intelegeri.

Va recunoasteti ca initiator in acest proiect pe care Guvernul si l-a asumat?
Principiile sint aceleasi pe care colegii din Pro Democratia le-au initiat inca din 1995.
Parerea mea este ca in momentul de fata asistam la o confruntare politica, nu este o dezbatere despre care proiect de lege este mai bun, nu este o dezbatere pe idei, ci este o campanie electorala in care se folosesc metode simple, de marketing politic in care trebuie sa existe personaje sau organizatii de contrast. Presedintele Basescu isi creeaza, datorita logicii campaniei, personaje de contrast. Si se incearca asocierea mea cu Tariceanu, punindu-ma in opozitie cu Basescu.

Guvernul a lucrat pe proiectul Pro Democratia.
Si eu ce sa fac, daca asta e realitatea? Sa ma retrag numai ca sa-i fac pe plac presedintelui Basescu? Sa nu spun ca acest proiect a fost negociat si asumat de cinci partide, PSD, PNL, PD, PC si UDMR? Sa nu spun asta?

De ce spuneti „sa ma retrag“?
Asta mi se cere. Mi se cere sa ma retrag, sa ma dezic de proiectul asumat de Guvern, fiind amenintat ca voi fi atacat personal.

Cine v-a cerut retragerea?
Anumite personaje mai mult sau mai putin publice.

De la Cotroceni?
Si de la Cotroceni. Asta a fost sugestia care mi s-a dat. Mi s-a spus: ai ocazia sa te retragi acum si sa spui ca nu este proiectul Pro Democratia, ca nu te recunosti in proiectul Guvernului. Mi s-a cerut sa ma dezic imperativ de proiectul asumat de Guvern privind uninominalul. Se incearca acreditarea ideii ca sint „omul lui Tariceanu“, iar eu refuz categoric.

„Viitoarele alegeri se vor face tot pe actualul sistem electoral“
Sa lamurim o chestiune: dupa ce Guvernul a folosit proiectul Pro Demcoratia, dvs. ati primit ceva de la Guvern, v-a recompensat intr-un fel Guvernul Tariceanu?
Nu. Mi se pare de-a dreptul comica o asemenea supozitie. Nu Guvernul Tariceanu a initiat procesul, noi, cei de la Pro Democratia, am initiat legea si tot noi am chemat partidele la negocieri. Cu toate acestea, „atacurile la persoana“ incep sa se inteteasca.

Cine va ataca?
Aveti rabdare, veti vedea zilele urmatoare. Pro Democratia nu doreste sa fie implicata intr-un razboi politic care nu e al nostru. Noi am facut un gest de minima responsabilitate civica. Daca nu iesea nimic din negocieri, recunosteam ca nu s-a putut, dar a iesit un produs finit. Eu cred ca este un exemplu de buna practica in ceea ce priveste participarea societatii civile, a diferitelor organizatii, la initiativa legislativa. Este o forma de consultare democratica in care diferentele nu sint puse in opozitie. Retineti, nu e proiectul Guvernului, Guvernul si l-a asumat si foarte bine a facut, a exprimat o idee comuna, un proiect legislativ comun, pentru care au semnat cinci partide. Aceste partide sint intr-o mare culpa morala pentru ca au semnat si si l-au asumat.

PD nu-i mai recunoaste semnatura, nu accepta ca a fost parte a acestei intelegeri?
isi recunoaste semnatura, nu poate spune ca n-a semnat, dar spune ca a evoluat. PD este intr-o situatie delicata. Calculul PD arata ca folosirea sistemului majoritar in doua tururi, asa cum vrea presedintele Basescu, este defavorabil PD-ului. PD este un partid care, din anumite motive, este izolat pe scena politica, dar este sustinut de electorat destul de puternic, conform sondajelor. Daca se foloseste sistemul majoritar in doua tururi de scrutin, daca se califica un reprezentant de la PD in al doilea tur de scrutin, in acel moment toti cei care constituit majoritatea antiprezidentiala in Parlament il vor ataca pe candidatul PD. Este o batalie care se va da la nivel local. PSD are resurse locale, PNL are resurse locale. La nivel local diferentele nu sint atit de mari intre candidatii PNL, PSD si PD precum cele de la nivel national. Riscurile ca PD-istii sa fie invinsi in al doilea tur de scrutin erau foarte mari. Iata de ce PD, si din calcul rational, acceptase acest proiect. Iar acum PD trebuie sa gaseasca o justificare a schimbarii sale, iar justificarea este urmatoarea: e mai simplu proiectul pe sistem majoritar pentru ca putem sa-l explicam cetatenilor.

Exista vreo rezolvare?
intii, omul politic trebuie sa-si controleze subiectivitatea, sa puna interesul public inaintea interesului sau personal sau de grup. Noi am ajuns sa discutam, ceea ce este absolut incorect: cu ce uninominal tii, cu cel al lui Basescu sau cu cel al lui Tariceanu? Nu exista uninominalul lui Tariceanu – asumarea s-ar putea sa fie doar o chestie de oportunitate politica, nu exista uninominalul lui Basescu. Stiu doar ca presedintele Basescu are ca preferinta votul majoritar, dar aceasta preferinta este folosita intr-o campanie electorala. Lucrurile se amesteca, cine mai vorbeste de alegerile europene? Nimeni. Toata lumea vorbeste de uninominal.

Totusi, puteti sa va stergeti de stampila aceasta, ca sinteti „omul lui Tariceanu“, macar in aceasta luna, pina la alegeri?
Eu nu sint omul nimanui. Astazi se spune ca sint „omul lui Tariceanu“, ieri eram „omul lui Basescu“. Eu, la referendumul de suspendare a presedintelui, am spus si am scris ca suspendarea era incorecta, era o nedreptate. De data aceasta mi se pune eticheta de PNL-ist pentru ca proiectul acesta a fost asumat de Guvern. Tot timpul s-a incercat sa mi se puna eticheta de PNL-ist ca sa se blocheze negocierile. Cind mai avansam un pic, aparea informatia ca voi candida pe listele PNL la alegerile europene.

Vi s-a propus asa ceva?
Mi s-a propus, in primavara, am refuzat categoric si am crezut ca discutia e incheiata. Nu! Iar veneau zvonuri, ca m-am razgindit, ca voi fi surpriza pe care o pregateste Tariceanu lui Basescu. Domnilor parlamentari, dar v-am spus ca nu ma intereseaza sa candidez in alegerile pentru Parlamentul european! in pofida criticilor, a zvonurilor si a „atacurilor la persoana“ care se vor revarsa asupra mea, eu nu voi renunta sa afirm ca acest proiect, asumat de Guvern, este rezultatul unei negocieri. Este un proiect initiat de Asociatia Pro Democratia, dar este un proiect negociat in comun, iar Pro Democratia a mediat un proces legislativ care a tinut opt luni de zile.

Nu va pare rau ca v-ati bagat in treaba aceasta, privind la ce s-a ajuns?
Nu-mi pare rau. Prieteneste, unii m-au avertizat ca vor urma atacuri, ca proiectul va fi demolat. Asa ceva tine de logica de campanie si de logica politica. N-a fost logica noastra, a celor de la Pro Democratia. Noi am vrut reformarea sistemului de vot.

Va fi vreo lege noua aplicata la viitoarele alegeri?
Sint pesimist. Tocmai de aceea aceasta desfasurare de forte mi se pare disproportionata. Sint 99,99% convins ca legea pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea nu se va aplica, se va bloca in Parlament. Dar nici o lege asa cum vrea Traian Basescu nu va trece de Parlament. Asa ca viitoarele alegeri se vor face tot pe actualul sistem electoral. Mai mult de atit: se va rata o oportunitate care nu se va intoarce curind.