„Ministerul Educaţiei a dat liber la copiat“. Interviu cu Gheorghe RĂDULESCU

Autor: Ovidiu ŞIMONCA | Categoria: | 8 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

„Ministerul Educaţiei a dat liber la copiat“. Interviu cu Gheorghe RĂDULESCU

Gheorghe Rădulescu, profesor de limba şi literatura română la liceul „George Enescu“ din Bucureşti, a refuzat, în timpul bacalaureatului, să mai corecteze lucrări, afirmînd că tezele sînt copiate. Gheorghe Rădulescu a fost primul profesor din ţară care a atras atenţia că bacalaureatul din 2008 este viciat, a vorbit, n-a închis ochii în faţa probelor flagrante. Aşadar, avem un profesor care s-a încumetat să se opună unui sistem, cerînd demisia ministrului Adomniţei. Revista Observator cultural a dorit să-l cunoască pe profesorul Rădulescu; publicăm un interviu care ilustrează degradarea învăţămîntului şi arată cum s-a ajuns ca procesul copierii să-l înlocuiască, în proporţie covîrşitoare, pe cel al învăţării. Interviul a fost realizat vineri, 4 iulie, la sediul Agenţiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii Educaţiei. În faţa mea, profesorul Rădulescu a aşezat toate „manualele de copiat“, acele aşa-zise culegeri cu subiecte gata rezolvate.

Domnule profesor Rădulescu, de ce acum? N-au mai existat şi în anii trecuţi cazuri de copiere?

Ba da. Acest sistem de copiat, la bacalaureat, a fost lansat anul trecut, prin cele o sută de subiecte afişate pe Internet de către Ministerul Educaţiei. În ziua examenului, trebuia să se extragă un număr, şi acel număr era comunicat tuturor liceelor. Ideea a avut-o ministrul Hărdău. De fapt, nişte inspectori ticăloşi din minister l-au păcălit. Cu doi ani înainte, în 2006, s-au divulgat subiecte, iar domnii inspectori i-au susurat ministrului propunerea să fie o sută de subiecte şi să se extragă un număr.

De ce vorbiţi de „inspectori ticăloşi“?

Pentru că au apărut cărţi cu subiecte rezolvate, o afacere fabuloasă a unor edituri. O afacere fabulosă şi murdară. În trei-patru luni au fost editate şi s-au vîndut cărţi pentru 240.000 de elevi. Cînd o carte se vinde, în medie, în 3.000 de exemplare, vă daţi seama ce înseamnă un tiraj de 240.000 de exemplare? Cu bani imediat recuperaţi în acest interval de cîteva luni, pînă la susţinerea probelor de bacalaureat!...

Cei mai mulţi autori sînt necunoscuţi

Unde e ticăloşia de care vorbeaţi?

Aceste „manuale de copiere“, care cuprindeau rezolvarea subiectelor afişate de Minister, au apărut la cîteva zile după ce subiectele au fost postate pe Internet. Asta înseamnă că cineva din Minister a trimis cele o sută de subiecte la anumite edituri. Aceste aşa-zise culegeri au cîte 10-15 autori, unii complet necunoscuţi; de fapt, cei mai mulţi autori sînt necunoscuţi şi în domeniul criticii literare, şi ca profesori.

De cîţi autori n-aţi auzit?

De foarte mulţi. Am îndoieli că unii există. Să vă dau un exemplu de şmecherie editorială. Editura Nomina scoate o broşură cu subiectele, scriind „exemplar gratuit“, şi vine cu o cărţulie cu rezolvări care costă 25 de lei. O păcăleală cruntă. Mai departe, o altă carte, o altă idee: scot rezolvările şi scriu o prefaţă în care precizează că editura „nu încurajează, ba chiar dezaprobă profund reproducerea exactă“. Se precizează că rezolvările sînt doar nişte puncte de vedere şi de pornire în vederea pregătirii examenului de bacalaureat. Aiurea! Cînd aceste cărţi destinate copierii au apărut pe piaţă, gata, s-a terminat cu pregătirea pentru bacalaureat: copiii au refuzat să mai înveţe, materia de la limba şi literatura română, în trei sferturi din şcolile din România, nici nu s-a mai făcut. Şi a început fie toceala subiectelor, fie pregătirea mijlocelor de copiere. În multe şcoli, la bacalaureat, s-a copiat direct din carte. Anul acesta nu s-au folosit mijloace sofisticate de copiere – nu s-a apelat la mijloace electronice. Au avut cărţile şi s-a copiat direct de acolo.

Cei care au tipărit aceste „manuale de copiere“ s-au îmbogăţit rapid şi fabulos.

Într-adevăr, a fost o adevărată industrie. Anul trecut, au fost două sau trei edituri care au prins această şmecherie, deşi s-a copiat şi anul trecut. Am fost, anul trecut, la Liceul „Nichita Stănescu“; din o sută şi ceva de lucrări, peste 80 erau copiate dintr-o carte. Anul trecut am acceptat această situaţie: era primul an cînd se copia după asemenea cărţi. Se copia şi în anii anteriori, dar paleta era mai largă – cărţi de analize, de comentarii, notiţele elevilor –, puteai mai greu să-ţi dai seama de unde au copiat.

Anul trecut aţi acceptat situaţia. De ce?

Era prima dată cînd se practica acest mod de copiere, după „manuale de copiat“, şi nu realizam amploarea fenomenului. Acum s-a ajuns la culmea copiatului. Am urmărit fenomenul acesta şi la tezele unice, am avut ocazia să prezint situaţia la tot felul de acţiuni şi consfătuiri. Ministerul a negat tot timpul evidenţa, că se copiază.

A existat o complicitate între profesori şi elevi

Cum a negat-o?

Anul trecut, în toamnă, la începerea anului şcolar, ministrul Adomniţei, făcînd o analiză şi discutînd cu inspectorii despre ceea ce s-a întîmplat anul trecut – şi anume, că s-a copiat – a spus că a găsit soluţia universală ca să nu se mai copieze: face din cele o sută de subiecte trei grupe separate şi le amestecă în aşa fel încît elevii nu vor mai şti de unde să ia rezolvarea. Eu am discutat cu preşedintele Comisiei de organizare, Cristi Mirescu, şi i-am spus: Cristi, faci o mare greşeală! Tu nu ai cum să anunţi numerele decît prin radio. La ora 9.00 se anunţă numărul, la 9.01 copiii ştiu numerele extrase – că strigă părinţii, că primesc un SMS – şi sînt pregătiţi deja cu foile pentru copiere. Cum o dai, tot se ştiu subiectele înainte de începerea probei. Să presupunem că n-au acele minute pentru pregătirea fiţuicilor... Credeţi că a fost o problemă? Deschizi cartea şi începi să cauţi! Sau îţi spune colegul! Sau îţi indică profesorii din clasă!

Pentru asta cineva trebuie să permită intrarea cu acele cărţi în sala de examen.

Le-a permis. A existat o complicitate între profesori şi elevi.

Domnule profesor Rădulescu, de ce s-au publicat o sută de variante pentru bacalaureat? De ce s-a mers pe această formulă? În cel mai bun caz, tot ajungem la toceală.

Înveţi rezolvarea la o sută de subiecte şi scrii. Nimic original, limba şi literatura română devine o materie non-creativă.

Justificarea a fost: sînt publicate pe Internet pentru ca să nu se mai divulge subiectele înainte.

La primul punct al tezei s-a cerut o discuţie despre opera poetică a lui Nichita Stănescu. Cum se poate ca tezele să fie identice?

Le-au copiat. Vreţi originalitate? Glumiţi! Ministerul Educaţiei a publicat subiectele, cărţile cu rezolvări au apărut, elevii au copiat; aşa se discută literatura română la bacalaureat, copiind.

Cum era înainte de 2007?

Se făceau şapte-opt subiecte, înainte cu o seară, dar şi ele răsuflau. Chipurile, erau făcute la minister. În realitate, unul din membrii comisiei sau mai mulţi transmiteau subiectele.

Şi acum, nu ştii subiectele înainte, dar deschizi cartea.

Practic, elevii au fost împinşi să copieze. Au apărut cărţile cu rezolvări şi altceva nu a mai interesat. Uitaţi-vă la aceste cărţi! Anume au fost tipărite, vedeţi că au dimensiuni mici, ca să fie uşor folosite, ca să se poată copia uşor, să le pui în buzunar, să le scoţi.

De ce se tolerează asemenea practici? De ce colegi de-ai dumneavoastră, care sînt şi la supreaveghere şi la corectură, nu iau atitudine? De ce încurajează copierea?

Este clar că o fac pentru bani, în primul rînd. Bani mulţi. În al doilea rînd, există interes ca să promoveze cît mai mulţi absolvenţi de liceu şi să aibă note mari. Rezolvarea coincidea cu baremul. Dar tezele erau identice şi atunci am refuzat să corectez. N-am vrut să mă fac părtaş la această complicitate. Puteam să închid ochii, să corectez toate tezele, să nu iau în seamă că sînt identice... Dar n-am putut. La primul subiect, în unele teze se repeta o aceeaşi greşeală: era greşită interpretarea din carte. Uitaţi-vă la absurdul acestui examen! Ţi se cerea să interpretezi o poezie de Nichita Stănescu. Toţi au interpetat poezia la fel, nimic original, nimic gîndit; şi, pe deasupra, şi interpretarea era greşită, pentru că aşa o dădea „manualul de copiat“. Ăsta e examenul la limba şi literatura română? Aşa trebuie să arate acest examen, cu fraze identice copiate, din care unele erau greşit formulate? Pot eu, ca profesor de limba şi literatura română, să accept această mascaradă?

N-aţi mai vrut să corectaţi?

N-am mai vrut să corectez. Am sesizat Inspectoratul Şcolar din Bucureşti şi pe preşedintele Comisiei de organizare a bacalaureatului. Sîmbătă, pe 28 iunie, eu am refuzat să mai corectez. Duminică dimineaţă, pe 29 iunie, a venit comisia la liceul unde eram. Comisia a recunoscut că a mai primit şi alte sesizări despre teze identice şi copiatul în masă.

Ce-a făcut comisia?

A zis: profesorii care nu vor să corecteze sînt liberi să se retragă. Dar să facă o sesizare în scris. Un memoriu. Eu am scris memoriul, precizînd din ce cărţi s-a copiat. Am arătat comisiei de la Inspectorat de unde s-a copiat. Am aşezat tezele în funcţie de cărţile din care s-a copiat. Am deschis cartea, apoi citeam din teze: identice!!! Identice, cu tot cu greşeli!

Frica şi banii: cînd eşti mînjit pînă la cot, nu vorbeşti

Domnule profesor, acum zece ani, parcă bacul nu ajunsese în halul ăsta de degradare! Era o programă, erau manuale, cărţi de comentarii, dar nu existau subiecte făcute de-a gata.

Asta e ideea ministerului, ca să nu răsufle subiectele.

Dar e chiar aşa de greu să se dea nişte teme de bacalaureat, iar subiectele să fie formulate într-un mod diferit, ca să nu prolifereze toceala şi copiatul?

Nimic nu e greu. Asta a fost cea mai proastă formulă.

De ce tac alţi colegi de-ai dumneavoastră?

Nu tac. Au început să comenteze.

Cei mai mulţi profesori, totuşi, tac...

Au fost cu mine, la corectat, nişte doamne profesoare. Mi-au zis: domnule Rădulescu, tot respectul, dar noi nu ne băgăm că ne e frică. Asta e o explicaţie. Cealaltă sînt banii. Cînd eşti mînjit pînă la cot, nu vorbeşti. Sînt foarte curios ce note au dat cei care au venit să corecteze lucrările pe care eu le-am refuzat... Iar ministerul Educaţiei, aţi văzut cum a ascuns gunoiul sub preş? Au dat un comunicat în care au zis: se repetă nişte sintagme, cum e „luceafărul poeziei româneşti“, şi alea se potrivesc. Eroare! Nu s-au repetat nişte sintagme, s-au copiat subiectele în întregime.

Eroare managerială gravă

Sînt şi profesori ameninţaţi de elevi, de colegii din comisie, pentru că n-au lăsat elevii să copieze la bacalaureat. Avem informaţii la redacţie despre asemenea cazuri. Acei profesori care nu doreau să închidă ochii la copiat au fost daţi afară din examene.

Fiecare profesor ameninţat – eu am auzit şi de cazuri de profesori bătuţi – ar trebui să vorbească. Copierea nu trebuie tolerată. Complicitatea asta trebuie spartă, dacă s-au luat bani şi s-a cumpărat bacalaureatul să intervină poliţia şi cei de la DNA, nimănui nu trebuie să-i fie frică dacă e cinstit. Din păcate, la acest bacalaureat, mi s-a părut că profesorii corecţi, care n-au permis copiatul, au fost în minoritate.

Din ce pricină cereţi demisia ministrului Adomniţei?

Cer demisia ministrului Adomniţei, cer demisia secretarului de stat Zvetlana Preoteasa, cer demisia lui Sergiu Moga, preşedintele Comisiei de bacalaureat pe Bucureşti, şi a inspectorului general al Inspectoratului Şcolar General Bucureşti, Stelian Fedorca.

Care e motivul?

Eroare managerială gravă. În primul rînd, nu trebuiau acceptate variante publicate pe Internet şi rezolvări ale subiectelor tipărite în cărţi. Oricine putea prevedea că se va ajunge la copierea în masă. Ştia toată ţara, ştiau toţi elevii că ministerul Educaţiei a dat liber la copiat. Îmi ziceau mie: gata, domn profesor, mi-am cumpărat cărţile, am rezolvat treaba, trec bacalaureatul. Aşa a înţeles ministrul Adomniţei să aprecieze elevul după competenţe... Nu vi se pare că publicarea subiectelor pe Internet şi, mai apoi, apariţia cărţilor cu subiecte gata rezolvate aduc grave prejudicii învăţămîntului românesc? Nu vi se pare normal să demisioneze ministrul Adomniţei, care a avizat şi a încurajat această procedură? Un ministru, chipurile, liberal ne propune să tocim, să rezolvăm identic subiectele la limba şi literatura română sau, şi mai direct, să copiem. În al doilea rînd, cînd eu am semnalat cazul, mi s-a dat în cap, s-a încercat muşa-malizarea protestului meu, mi s-a spus că dezinformez grosolan. În cel mai pur stil stalinist, în viziunea ministerului, eu eram duşmanul poporului, nenoroceam elevii şi profesorii. Me-sajul ministerului condus de Cristian Adomniţei a fost: staţi liniştiţi şi copiaţi în continuare, ministerul vă ocroteşte. Domnul Adomniţiei, doamna Preoteasa, domnii de la Bucureşti, Fedorca şi Moga, trebuie să-şi dea demisia.

Ce a fost bacalaureatul 2008?

Sîntem într-o situaţie de neacceptat, într-o fundătură, se doresc note mari la bacalaureat ca să se intre la facultăţi. Este şi un interes al universităţilor din România, de stat şi particulare, să treacă toţi bacalaureatul cu note mari ca să ajungă studenţi. Eu sînt înjurat şi de rectorii de la universităţi, care se gîndesc că şi-ar putea pierde studenţii, dacă bacalaureatul devine un examen serios, unde să fie şi picaţi. Am întîlnit profesori universitari care spuneau: lăsaţi-i să copieze, eu n-am studenţi, dispare postul.

La revedere, literatură română!

Ce motivaţie mai are elevul să se pregătească la bacalaureat, dacă ştie că are cărţi de unde poate copia?

Nici una. Nu mai poţi face ore cu el în clasa a XII-la, la revedere, s-a terminat. Şi editorii serioşi, care editează manuale, şi aceştia au probleme, că nu li se mai vînd manualele. Cumperi culegerea cu rezolvări şi la revedere, literatură română!

După ce aţi protestat, cineva de la minister a încercat să vă vorbească, v-a căutat cineva?

Nimeni. Eu mă aşteptam să iasă ministrul Adomniţei şi să zică, tot aşa cum a spus la Revoluţie Tudor Postelnicu, „…am fost un dobitoc“. Şi românul l-a cam iertat. A recunoscut... Aşa trebuia să vină şi ministrul Adomniţei, cu toată echipa din minister, şi să spună: „Am fost nişte dobitoci“.

Cînd aţi refuzat să mai corectaţi, nu v-a fost teamă?

Nu. Teamă să le fie lor, şi lui Adomniţei, şi lui Fedorca, şi Zvetlanei Preoteasa. Să le fie teamă de elevii foarte buni, care pot rămîne pe drumuri. Ăştia care au copiat le iau dreptul de a intra la facultate elevilor foarte buni, care s-au pregătit.

Nu vă e teamă de o inspecţie? Vă trimite ministerul o inspecţie, în toamnă, să vă caute vreun nod în papură...

Să vină toate inspecţiile! Eu am rezultate la Liceul „George Enescu“, unde predau. Aflu că vor să mă dea afară din partid.

Ce partid?

Partidul Naţional Liberal.

Sînteţi coleg cu Adomniţei?

Domnule, eu sînt liberal, în timp ce Adomniţei este membru PNL. Eu am lucrat la programul de guvernare al PNL-ului în domeniul învăţămîntului în 1996, 2000 şi 2004. Pe Adomniţei ar trebui să-l excludă din PNL şi din guvern pentru modul catastrofal în care a organizat bacalaureatul. Cu Adomniţei ministru, PNL se duce în jos, pierde puncte.

La Iaşi, cînd a candidat la postul de primar, Cristian Adomniţei a obţinut 9,4%, mult sub scorul partidului la nivel naţional. Dacă îl schimbă pe Adomniţei, poate treceţi ministru?

Pe mine nu mă interesează postul de ministru.

De la guvern sau de la cabinetul premierului v-a căutat cineva să vă întrebe de ce protestaţi?

Nimeni. Dar, aveţi dreptate, ar fi fost bine să mi se ceară un punct de vedere. Eu am probe pe care le-am arătat presei, m-aş fi aşteptat ca guvernul să nu-l mai crediteze pe Adomniţei, să nu-l mai susţină pînă în pînzele albe, şi să-mi ceară explicaţii.

Recomanda articolul prin:

Etichete: Bacalaureat, frauda

Comentarii utilizatori

invatamant \\Lelia Mossora - Joi, 10 Iulie 2008, 12:20

Eu am 57 de ani si pe vremea mea BAC-ul era BAC.
Se invata tot , se stia ca s-ar putea sa ai la examen orice subiect si ...gata.

De ce publicarea subiectelor pe internet?

Nu inteleg.
Ar insemna ca toata materia invatata se limiteaza doar la subiectele publicate in final.

Deci...s-a invatat in van tot ce s-a invatat, mai putin subiectele publicate.

In plus, cum sa se vada originalitatea in teze daca elevii invata pe de rost zeci si zeci de comentarii si asta din marea lehamite de mai citi literatura.

Nu-i un semn bun deloc.
Eu chiar as da un punct in plus pentru originalitate la toate tezele de examen , fie de la tezele cu subiect unic, fie de la BAC. Sa se vada mai ales aportul elevului si nu al culegerilor pe care le memoreaza.

Din ce in ce mai multi elevi spun pe forum-uri ca doresc examen de admitere la facultate si nu examen de dosare.

Asta este un semnal de alarma cred.

si inca...elena - Joi, 10 Iulie 2008, 12:24

Profesorii sunt la fel de vinovati ca si cei din minister. Multi dintre elevii care intra in bac au fost promovati timp de patru ani aiurea. Profesorii asistenti sunt cei care stau de "sase", au grija sa nu cumva sa fie elevii surprinsi copiind.La probele orale, care nu pot fi contestate, e cel mai simplu: se intocmesc liste cu elevii care trebuie sa ia zece. Daca indraznesti sa dai cumva 8 sau 9, esti sunat imediat de asa-zisele persoane importante care te trag de urechi: cine te crezi, ce faci acolo? La evaluarea lucrarilor scrise, cei mai importanti au comisie speciala: lucrarile insemnate, la propriu si la figurat, sunt alese si distribuite unei comisii care stie ce are de facut/luat. cei mai putin importanti, isi transmit semnele pe acre le au pe lucrari(cuvinte repetate, taiate, etc) si membrii comisiei vin din clasa in clasa si verifica fiecare top de lucrari, in cautarea celor "alese"...S-ar putea discuta si despre relatia dintre salarii si demnitate, care influenteaza pe care...

Diagnostic corect, cauze eronate.Dimitrie Gala - Sambata, 12 Iulie 2008, 08:12

Legatura dintre subiectele de pe internet si copierea la bac este simplista si deturneaza problema.
Dupa cum remarca dl. Radulescu si inainte de 2007 s-a copiat dar sursele erau mai diverse. Elevii depuneu efort realizind compilatii iar notele dadeau mai bine statistic.
Prin afisarea subiectelor mizeria a iesit la suprafata iar acum ne pregatim sa o bagam din nou sub pres (de la anul subiectele nu vor mai fi postate).
Aruncarea cu pietre in edituri nu este chiar corecta. In primul rind ca nici o editura nu vinde 240000 de culegeri, in al doilea postarea subiectelor a permis si unor outsideri sa cistige. Inainte autorii subietelor coincideau cu autorii culegerilor din anumite edituri, iar aceste culegeri erau distribuite printr-o retea de profesori agenti prin scoli. Anul acesta oferta a fost mult mai variata.
Nici ideea ca subiectele postate limiteaza cultura elevului, acesta invatind doar ce-i trebuie pentru bac, nu e decit intoxicare. Un elev care STIE toate variantele de bac este foarte bine pregatit si cu suiguranta mai cunoaste multe altele. Iar faptul ca exista un ghid standard de formulare a cerintelor nu poate fi decit binevenit.
Nici chestiunea cu profesorul platit sau fricos nu sta in picioare. FRAUDA are loc in SALA DE EXAMEN. Iar acolo sint profesorii supraveghetori, majoritatea fiind tratati cu apa minerala, cafea si saratele cumparate cu o parte din bani de protocol. Si gata! Ei nu primesc vreun plic, vreo floare sau cadou ci rugaminti-indemnuri smecheresti la a fi indulgenti si amenintari-poante privind masina. Acesti dascali sint calcati in picioare in fiecare an de elevi, parinti, superiori si media, li se aminteste cu orice prilej cit de jalnici sint. Ar trebui ca frustrarea acumulata sa-i faca cerberi, dar nu in fata acestor COPII ii cuprinde compasiunea. O relatie perfecta victima-tortionar. PROBLEMA ESTE CUM AM AJUNS IN HALUL ASTA SI MAI ALES CUM SA NE REGASIM DEMNITATEA IN PROPRII OCHI.
Anul acesta in lipsa interesului, la clasele trerminale nu am predat nimic, nu am facut nici o ora de pregatire, nu am recomandat manuale sau culegeri. Procentul de promovabilitate al elevilor mei este 100% cu note cuprinse intre 6.5 si 8.75 grupate alfabetic dupa sala de examen.
Nu ma consider profesor ci asistent social.
PS Nici la altii nu e mai bine, de vazut "L'Éducation Nationale, un grand corps malade"
http://www.youtube.com/watch?v=cGSnh8akQmg
si comp.

Copiere in masaIoana - Sambata, 12 Iulie 2008, 14:27

S-a copiat pe rupte. Profesorii supraveghetori au fost indulgenti la ordin, iar profesorii corectori au primit multe sute de euro. Elevii pleaca din liceu cu imaginea unor profesori pe care ii poti cumpara usor. Nu mai exista respect pentru profesor. Profesorul este cel care se preteaza la foloase materiale, intinde mina dupa plic. Intr-adevar, cum spune domnul Radulescu, "profesorii corecti, care n-au permis copiatul, au fost in minoritate". La cel mai mic semn, prin care aratai ca nu esti de acord cu practicile "plicului", erai imediat schimbat de la supraveghere si de la corectura.

domnului GalaCatalina - Sambata, 12 Iulie 2008, 14:38

Cand citesti 100 de teze cu acelasi continut mai ca-ti vine "sa-ti lasi balta toate interesele"... Asta-i copiere! Si e toceala! Dupa luni de toceala si de pregatire a fituicilor, pe un asemenea absolvent il vedeti un mare amator de literatura romana? Va sti el sa aprecieze o carte buna, un film bun, sau il va considera pe Sergiu Nicolaescu "cel mai mare regizor al Romaniei". Am vazut oameni de 22-25 de ani care erau fascinati de filmele lui Nicolaescu, mai ales "de cele istorice". Mai dati-le cate o culegere sa o toceasca, domnule Gala, ca sa invete "pe de rost" literatura romana.

de ce nu ati luat atitudine atunci d Radulescu?eu - Sambata, 12 Iulie 2008, 21:57

http://www.gandul.info/scoala/200-lucrari-identice.html?3934;855891

Nu ati zis nimic
de ce?
nu era an electoral?

d-l radulescubogdan vilceanu - Marti, 15 Iulie 2008, 23:43

in locul d-l radulescu eu as tacea din gura. d-l radulescu a picat din inaltimea scaunului de director al Directiei de Învâţământ Preuniversitar pe motiv ca nu a reusit sa ia 6 la proba practica. La proba scrisa l-au picat trei nume grele ale pedagogiei şi sociologiei românesti.de atunci, gogu rădulescu se chinuie, fără nicio şansă sa ajungă în minister.
referitor la judecata de valoare pe care o face faţă de broşura scoasă de editura nomina vreau să precizez următoarele:
in primul rând nu e o broşură, ci o carte.are un nr de 264 de pagini cu sugestii de rezolvare a subiectelor de bacalaureat.nicăieri nu te îndeamna la a copia ceva.din ce colţ al gândirii sale strategice a scos sintagma "cărţi de copiere"?
în al doilea rând, vorbeşte, ca un nepriceput, despre date de apariţie a cărţii.cartea a apărut după 3 săptămâni de la publicarea varaintelor pe net, însă d-l rădulescu visează frumos.
în al treilea rând, cartea are autori profesori de româna, oameni care preadau în licee din ţară;pot fi oricând găsiţi.faptul ca nu sunt nume grele ca d-l rădulescu e vina editorului, însă nu poţi copta numai nume sonore de fosti directori din ministerul educaţiei.şi stiţi de ce?e simplu...pt ca d-l rădulescu e un politruc şi mai puţin un profesor de română autentic, canonic, valorors etc.

examen de bacalaureatCora - Miercuri, 16 Iulie 2008, 18:20

Nu s-ar ajunge aici daca: programa fiecarei materii ar cuprinde subiecte formulate clar, pe ani de studiu; daca din aceste subiecte, si doar dintre ele, s-ar alege subiectele din programa de bacalaureat. Sa spunem ca, in fiecare an, elevii ar studia 25 de subiecte, in patru ani, ar fi 100. Unul dintre acestea 100, sau 2-3 sa fie la bac. Nu ar mai fi nevoie nici de publicarea lor, nici de cumpararea/publicarea unor carti cu rezolvari incorecte. Elevii ar sti clar ce trebuie sa pregateasca. Starea de incertitudine, cu subiecte scoase din partea cealalta (!!!!!!!), e, sigur, toxica. Cui ii foloseste teoria despre literatura si sa nu stii cine a fost Cosbuc? De atata teorie si de atata modernism in organizarea bacalaureatului, uitam valorile nationale. La franceza, de pilda, unul dintre subiecte a fost despre cinematografia franceza. Cate filme FRANTA se dau la televizor intr-un an? Si exemplele pot continua. Ni se spune ca un elev trebuie sa stie sa vorbeasca despre orice intr-o limba straina. NU zau! De asemenea, cei care aproba manualele spre a fi folosite de elevi, ar trebui spanzurati. Cum sa te pregatesti pentru bac, daca aceste manuale nu cuprind aceste subiecte? De asemenea lipseste un manual comun al profesorului, dupa care fiecare subiect ar trebui sa aiba o schema obligatorie de prezentare/ de informare. Iar in privinta protocolului, se face asa scandal pentru o bucata de paine cu salam. Bietii nostri parlamentari, or fi ramas ei fara? In cazul profesorilor, acest protocol e total interzis si se practica deja de cativa ani in multe centre de examinare. Mie mi se pare inuman sa tii un examinator o zi intreaga si sa nu ii asiguri un bufet rece sau un loc de unde sa isi procure mancare pe banii lui. Dar, bine le fie parlamentarilor carora li se aloca pe ORA de multe ori mai mult decat salariul minim pe economie! Pacat de elevi, pacat de parinti, pacat de profesori! Ce clar era totul in epoca impuscatului. Ma refer la materie, subiecte, programe. Acum, cu internet, cu calculator, ar trebui sa fie totul mai bine. Dar nu este si nici nu va fi pana cand manualele vor insemna doar comert.