OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In 1962, Muzeul de Arta din Toledo sponsoriza cercetarile pentru o noua formula de a amesteca materia la temperaturi joase. La putin timp, tehnica pate-de-verre, bazindu-se pe principiul fuziunii, transforma sticla intr-un mediu de pura expresie artistica, reinnoind astfel posibilitatile de creatie ale artelor decorative.

Petru si Doina Lucanu se numara printre putinii artisti romani care valorifica aceasta diferita forma de comunicare cu materialul, urmarind valentele estetice ale unei fluide decoratiuni interne. Expozitia lor, deschisa la Galeria Caminul Artei, intre 21 noiembrie si 4 decembrie, propune lucrari inedite care fac din esentializarea motivului o cale de acces la puritatea geometrica. Formele ciclice si concave ale lui Petru Lucanu creeaza un intreg semnificant mizind pe muzicalitatea fragmentului, insa, in acelasi timp, in spatele acestei unitati ghicim o grila rationala care permite fragmentului o existenta de sine statatoare.

Fragmentul, marca incontestabila a postmodernitatii, a contribuit semnificativ la arhitectonica eclectismului. Fuziunea materiei impiedica insa radicalizarea unui constructionism bazat pe secventa in cazul lucrarilor lui Petru Lucanu. Cu toate acestea, e pregnant vizibil un ritm al golului, al pauzei prin care discursul artistului este epurat, simplificat pina la esenta constructului. Petru Lucanu s-a facut cunoscut in ultimele decenii si prin reprezentarea corpului uman in viziune fragmentarista, tocmai de aceea componenta aceasta a creatiei sale nu trebuie neglijata.
Relieful discret realizat prin suprapuneri (placi, fire, baghete de sticla, creza in multiple ipostaze) pune in evidenta compozitii diverse bazate pe structuri vegetale sau minerale. Lucrari delicate in sticla incolora, estetizate la maximum prin raportul mat-transparent, comunica intim cu varietatea cromatica a altor lucrari. Tendinta declarata a artistului este o intoarcere la principiile de baza, la frumusetea sticlei fara culoare, de aceea, chiar si atunci cind apare, culoarea este supla, se supune unui regim intern de figurare.

Doina Lucanu ne-a obisnuit deja cu forta expresiva a lucrarilor sale. De o delicatete frapanta, seria de vitralii din aceasta expozitie se remarca prin scriitura fina, lipsita de incarcaturi inutile. Firele de sticla se impletesc cu oxizi metalici, individualizind modernitatea artistei in ceea ce priveste tehnica vitraliului si la nivel material. Figurarea tine de un discurs ideatic, ale carui coordonate subliniaza transparenta existentei. Linia usor modulata, culoarea care dinamizeaza fara a forta confera un usor eufemism lucrarilor. Altfel se prezinta „sculpturile in sticla“ ale Doinei Lucanu. Fara a altera eleganta scriiturii, insertiile metalice semnificative amplifica senzatia de static, aducind creatiile pe linia unei materialitati imagistice.
Marian Nacu, invitatul sotilor Lucanu, cunoscut mai ales pentru bijuteriile sale in argint, de un rafinament desavirsit, participa la aceasta expozitie cu o serie de personaje din sticla colorata. Cromatica extrem de vie, element definitoriu pentru aceste „papusi“, dar si formele ciudate, amuzante (omul cu doua fete, piticul ce aduce aminte de O mie si una de nopti etc.) ne trimit, credem, la ludicul postmodern.

Punind in prim plan aceasta metoda alternativa de figurare in artele decorative (esential diferita de tehnica suflarii sticlei), expozitia lui Petru si a Doinei Lucanu ne introduce intr-un univers al simplitatii formei, totodata sofisticat si seducator.