OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Mircea A. DIACONU
Cezar Baltag
Monografie, antologie comentata, receptare critica, Editura Aula, Colectia „Canon“, Brasov, 2000, 96 p., 20 000 lei

Monografia Cezar Baltag realizata de Mircea A. Diaconu este in primul rind o modalitate de cunoastere si de suscitare a interesului pentru unul dintre membrii mai putin citati indeobste ai „generatiei ’60“, reprezentata in special prin „capii“ acesteia, Nicolae Labis, Nichita Stanescu (mitizati de o parte a criticii actuale) si Marin Sorescu. Cu specific in primul rind didactic, dar nu numai, caracterizindu-se prin comentarii pertinente, limpezi, prin ample referinte critice, la curent cu ultimele lucrari in domeniu, volumul realizeaza o necesara situare in context a autorului studiat. Capitolul Printre contemporani subliniaza importanta generatiei ’60 in poezie, in perioada comunista, prin intoarcerea la lirism si restabilirea legaturii cu marea poezie interbelica (Blaga, Barbu, Bacovia), imediat dupa etapa proletcultista. Inainte de a trece efectiv la discutarea poeziei lui Cezar Baltag, autorul se opreste pe parcursul unui intreg capitol pentru a contura o „poetica explicita“, pe baza eseurilor poetului sau a marturisirilor despre propria creatie. Tot ce a scris Cezar Baltag, chiar si optiunile de subiect, sint relevante pentru intelegerea poeziei sale, pare sa creada autorul, daca tinem seama de demersul critic pe care acesta il propune.

Ca majoritatea celor din generatia sa, Cezar Baltag debuteaza la revista Luceafarul, apoi ii apare volumul „pe linie“ Comuna de aur, in 1960, un tribut platit epocii. Urmatorul volum, Vis planetar (1964), nu se diferentiaza semnificativ de primul. Volumul Rasfringeri, aparut in 1966, a fost considerat adevaratul debut al poetului – de altfel, o constanta a generatiei ’60 a fost ca, debutind foarte tineri, membrii ei se manifestau la adevarata valoare abia o data cu al doilea sau chiar al treilea volum publicat. Definindu-se prin intelectualizarea emotiei, ritualizarea discursului si rafinamentul stilistic, Odihna in tipat (1969), cuprinzind un ciclu mai vechi, Tarmul zadarnic, este volumul adevaratei maturizari poetice. Daca Madona din dud (1973) inseamna o „coborire in pitoresc“ si un „vizionarism folcloric“ dublat de „un adevarat ritual al expresiei“, cultivind obsesii mai vechi, precum moartea, trecerea, neantul, in volumul Unicorn in oglinda (1975) le ia locul un limbaj poetic lapidar, eliptic, oracular. Acum se inregistreaza ceea ce s-a numit „umanizarea“ lirismului lui Cezar Baltag, in sensul unui echilibru intre emotie si discurs, intr-o tematica ce priveste trecerea si conditia poetului. Modernist in descendenta lui Ion Barbu, Valéry, Mallarmé, poezia se naste pentru Cezar Baltag nu din trairea in sine, ci dintr-o constiinta poetica resorbita in constiinta cosmica.

Volumul Euridice si umbra, din 1988, constituie o ruptura in demersul poetic al lui Cezar Baltag, prin sinceritatea accentuata, careia i se alatura, credibile artistic, strigatul, plinsul si disperarea, prin dramatism, printr-un acut sentiment al instrainarii. Acesta este, crede Mircea A. Diaconu, nivelul cel mai inalt atins de poetica lui Cezar Baltag. Ultimul volum, Chemarea Numelui (1995), este expresia „aceluiasi plins interiorizat, a aceleiasi transformari a solemnitatii in seninatate tragica, in fine, a aceleiasi meditatii resorbite in suferinta“. Demersul ontologic si gnoseologic al lui Cezar Baltag are drept consecinta, in ultima etapa a poeziei, esentializarea expresiei si aparitia unui lirism de adincime, foarte modern.

Conceput ca o introducere in opera lui Cezar Baltag, volumul contine, in afara monografiei propriu-zise, o antologie de texte teoretice ale autorului (o selectie care se limiteaza la conceptia despre (propria) poezie sau despre literatura in general). De altfel, cartea in ansamblu se refera la poezia lui Cezar Baltag, in jurul ei gravitind celelalte texte – proza poetica, eseuri, interviuri, traduceri –, atit pentru a o explica, cit si pentru a intregi imaginea unui scriitor prolific si complex. Foarte util este si dosarul de receptare critica, precum si datele biografice si bibliografia (atit a operei, cit si a referintelor critice) din finalul volumului.