OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In afara familiei, a fostului premier britanic Margaret Thatcher si a citorva zeci de chilieni, nimeni nu a deplins moartea fostului dictator Augusto Pinochet. Cel care a condus cu mina forte Chile in perioada 1973-1990 a murit duminica, 10 decembrie, chiar de Ziua Internationala a Drepturilor Omului, la 91 de ani, in spitalul militar din Santiago. in Chile si in intreaga lume, aparatorii drepturilor omului si-au exprimat frustrarea ca decesul dictatorului va duce la clasarea automata a urmaririi sale in justitie: peste 300 de dosare legate de violarea drepturilor omului si unul de imbogatire ilicita. Avocatul Hugo Gutierrez, specialist in drepturile omului, a denuntat, intr-o declaratie acordata France Presse, faptul ca „acest criminal a parasit lumea fara sa fi fost macar o data condamnat pentru actele sale criminale comise in timpul dictaturii“.

Vicepresedintele Federatiei internationale a drepturilor omului, Luis Guillermo Perez, a estimat ca, totusi, „condamnarea morala“ a acestuia a fost facuta. Amnesty International a insistat ca moartea lui Pinochet nu trebuie sa reprezinte un punct final si pentru procesele „tuturor acelora implicati in miile de cazuri de disparitie, tortura si executie comise in timpul regimului Pinochet“. Si avocata franceza Sophie Thonon, aparatoarea drepturilor familiilor cetatenilor francezi disparuti sub dictatura chiliana, si-a afirmat increderea ca „minia“ victimelor fata de lentorile judiciare se va exprima de acum inainte „cu si mai multa motivatie“.

in ultimii ani, Pinochet era slabit, total lipsit de importanta politica si coplesit de acuzatiile privind uciderea a mii de rivali politici, dar avea inca puterea de a stirni pasiune pe scena politica a tarii. in timp ce avocatii lui se straduiau sa faca fata proceselor multiple intentate de rudele victimelor regimului sau, admiratorii fostului dictator sustineau ca el a salvat tara de la marxism, aducind-o pe calea prosperitatii economice. insa chiar si admiratorii declarati ai lui Pinochet si-au pierdut increderea dupa ce, in 2004, s-a aflat ca avea milioane de dolari depusi in conturi secrete din banci aflate in strainatate, sume nedeclarate vreodata autoritatilor fiscale.
Pinochet a ajuns la putere in urma unei lovituri de stat, la 11 septembrie 1973, inlaturindu-l din functie pe presedintele socialist de la acea vreme, Salvador Allende, beneficiind de sustinere din partea Statelor Unite. Si, intr-un fel, tot pe mina lor a pierdut...

Chiar daca Pinochet nu a ajuns la putere prin interventia directa a americanilor, puciul a fost posibil datorita operatiunilor intreprinse de CIA inca din 1970, cind marxistul Salvador Allende a fost ales presedinte al republicii chiliene. Temindu-se ca nu cumva sa profite sovieticii de pe urma alegerii unui guvern socialist in Chile pentru a instala inca un regim comunist in America Latina (pe linga cel al lui Castro), Washingtonul a decis sa actioneze in secret pentru a-l rasturna pe Allende de la putere si a-l inlocui cu un om de dreapta, fidel principiilor sale doctrinare. Principalele resurse miniere ale tarii – in special cuprul – erau, in acea vreme, controlate de companii multinationale americane, iar Statele Unite nu se simteau prea confortabil nici la gindul ca, odata cu venirea unui presedinte socialist, acestea ar putea fi nationalizate. Ajuns la putere, Pinochet a fost aclamat de administratia americana de atunci pentru relansarea economiei chiliene, prin implementarea preceptelor financiare ultra-liberale ale scolii de la Chicago. insa generalul Pinochet a luat si masuri de instaurare a represiunii in plan politic si regional – inclusiv tortura si executarea rezidentilor straini. in timpul regimului sau, peste 3.000 de persoane au fost ucise sau au disparut ca urmare a violentelor politice.

Alte aproximativ 200.000 de persoane au fugit din tara pentru a scapa de regimul represiv instaurat la Santiago. Banuind ca autoritatile americane au fost cel putin informate, daca nu cumva chiar implicate in astfel de masuri, judecatorul chilian Juan Guzman Tapia a cerut in zadar, inca din iulie 2001, interogarea fostului secretar de stat Henry Kissinger, in cadrul unei anchete asupra asasinarii jurnalistului american Charles Horman, impuscat in timpul regimului Pinochet. Horman fusese arestat de agentii chilieni pe 17 septembrie 1973 – la doar sase zile dupa lovitura de stat si imediat dupa ce a denuntat actiunile CIA impotriva administratiei Allende. Jurnalistul a „disparut