OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Academia Romana si Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu“ au publicat, sub egida Centrului de Studii Ebraice „Avram Goldstein-Goren“ din cadrul Facultatii bucurestene de Litere, un foarte bun volum despre spiritualitatea iudaica: Moise Maimonide, Calauza ratacitilor ca itinerar al mintii in Dumnezeu de Madeea Sasana. Este, de fapt, volumul de debut al tinerei universitare. Gindirea celui mai important ginditor al iudaismului medieval, medic si astronom, legiuitor si filozof, comentator al Bibliei si Talmudului care a fost Moise Maimonide – „al doilea Moise“ – este urmarita sistematic, de-a lungul treptelor unui adevarat „tratat de initiere“. Tratatul filozofic Calauza ratacitilor – care face obiectul acestui studiu in „puzzle“ – este considerat de Étienne Gilson „o adevarata summa de teologie scolastica ebraica“, impletind iudaismul cu filozofia greaca si araba spre a dezvalui „Misterele Legii“ intr-o interpretare originala a Scripturii. Relatia dintre metafizica si initiere, angelologia, revelatia adevarurilor divine naturale la Toma din Aquino, idolatria, numirile divine, „modelul lumii“, alegoria, simbolul, izomorfismul si anamorfoza, profetii si profetia, intelectul si imaginatia, materia ca „sotie infidela“, problema raului, providenta, credinta si falsa credinta, intelepciunea si moartea sint tot atitea teme ale filozofiei lui Maimonide investigate cu patrundere. Dovedind o foarte buna cunoastere a limbii ebraice si a filozofiei medievale, Madeea Sasana desfasoara – pe un spatiu relativ redus – un demers sistematic, avizat si participativ, intr-un stil limpede si convingator.
Interesul abordarii e cu atit mai special cu cit tinara autoare dovedeste o cunoastere in spirit a invataturii lui Maimonide, ceea ce-l indreptateste pe prefatatorul cartii – Gheorghe Vladutescu – sa vada in ea o „certitudine“. O dovada in acest sens o constituie si finalul Cuvintului inainte: „De ce ar citi cineva aceasta carte?
Pentru a se instrui? Nu este o carte de invatatura.
Pentru a se delecta? Nu este un roman.
Pentru a descifra, poate, in labirintul de drumuri inca un drum. Ar putea fi cel adevarat? Nicidecum, aceasta inseamna idolatrie. Atunci? Un drum linga alt drum, linga alte mii de drumuri, poate naste uneori intuitia Drumului“.

Sub egida aceluiasi centru, dar in Colectia de studii si eseuri a Editurii Paideia a aparut un remarcabil studiu semnat de Felicia Waldman: Ocultarea in mistica iudaica. Ocultismul Kaballei, cu o prefata a reputatului specialist in domeniu Moshe Idel. Alcatuita din doua parti principale (Ocultarea – fenomen privilegiat al misticii, respectiv Implicatii ale modelelor ocultarii in istoria politica), cartea impresioneaza prin precizia erudita a comentariilor. Traditia ezoterica iudaica, diferitele tipuri de mistica si magie, fabulele, parabolele si simbolurile specifice fac obiectul unei abordari comparatistice minutioase. Un interes cu totul aparte il suscita cea de-a doua parte a lucrarii, in care, pornind de la „fundamentul magico-filozofic al istoriei europene“ (centrat pe scrierile lui Hermes Trismegistul), sint discutate trecerea de la stiinta magiei la magia stiintifica, apoi Cabala crestina si – oarecum in linia studiilor lui Culianu – citeva figuri ale unei „altfel de Renasteri“, dominate de sincretism si integrarea doctrinelor ezoterice. Ultima parte studiaza „premisele alchimice ale unei istorii politice“, istoria secreta europeana fiind privita prin prisma manifestelor Rozicruciene si a legendelor masonice. Lucrarea Feliciei Waldman aduce cu sine soliditatea investigatiei experte si erudite intr-un domeniu pe cit de incitant, pe atit de greu accesibil celor neinitiati si, deci, pindit adeseori de ispitele vulgarizarii.