OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Multa vreme am crezut ca eforturile revistei noastre de a prezenta Les Belles Etrangères vor ramine fara ecou, am crezut ca sintem considerati niste entuziasti intirziati si un pic naivi, care ar trebui sanctionati prin tacere si ignorare. Mai mult, am fost apostrofati public de Simona Sora ca ne ocupam de manifestarea gindita de statul francez pentru literatura romana. Cum parerile Simonei Sora au contat si conteaza – noi o citim intotdeauna cu interes si simpatie – am fost nedumeriti: ori noi gresim si ne inflamam prea mult, ori Simona Sora a avut un soi de incrincenare nervoasa (din pacate prelungita – in Dilema veche n-a aparut nimic despre manifestare, pina astazi, 6 decembrie, data redactarii acestui articol). Intre timp, s-au adunat citeva semne de solidaritate, citeva expresii gazetaresti extrem de binevenite. Revista Apostrof (nr. 11-12, din 2005) si-a deschis editia cu o pagina despre Les Belles Etrangères, iar Marta Petreu a punctat decisiv: „In Romania, cu exceptia Suplimentului de cultura, a Observatorului cultural si a Romaniei libere, care au mediatizat acest eveniment cultural, intimplarea aceasta, pentru nasterea careia Magda Carneci, Dumitru Tepeneag, traducatorii francezi din literatura romana, functionarii culturali de la Centre National du Livre etc. au muncit din greu, n-a trezit cine stie ce interes“.

Concluzia Martei Petreu, exprimata in Apostrof, trebuie si aceasta citata, bucurindu-ne ca am gasit, din nou, citeva puncte de apropiere intre revistele noastre: „Romania insasi trebuie sa investeasca inteligenta, imaginatie, generozitate, timp si bani, da, bani foarte multi, pentru a-si exporta singurul produs cu adevarat original pe care il are: cultura romana. Si nu in mod sporadic, ci prin actiuni sistematice, repetate si gindite pe termen lung. Cu alte cuvinte, bucurindu-ne ca 12 scriitori romani vor «munci» vreme de doua saptamini ca scriitori in Franta, nu uitam nici o clipa ca Romania trebuie sa-si proiecteze si sa-si puna in aplicare propria sa politica culturala. Gindita, fireste, in termeni extrem-contemporani“.

La ora cind ne pregateam sa trimitem spre tipar acest numar, la TVR Cultural, criticul literar Eugen Negrici se pregatea sa consacre o editie a emisiunii sale Restantele criticii literare aceluiasi program Les Belles Etrangères. De pe pagina de Internet a TVR Cultural am aflat ca invitatii sai sint Stefan Agopian, Cecilia Stefanescu si Gheorghe Craciun. (In paranteza sa amintim ca desi Dan Lungu si Cecilia Stefanescu, cei mai tineri membri ai echipei de 12 scriitori, au fost considerati de partea franceza drept cei mai talentati prozatori din generatia lor, criticul literar Daniel Cristea-Enache a „ras“ romanul Ceciliei Stefanescu, Legaturi bolnavicioase, in ultimul numar al revistei Romania literara; este si asta o forma de publicitate, una negativa, desi Daniel Cristea-Enache ni s-a parut excesiv si prea dornic de a vina greseli. Dar, normal, judecata critica trebuie respectata si acolo unde lucrurile par spuse prea apasat. Singura nedumerire pe care ne permitem sa ne-o exprimam este ca Romania literara a publicat un singur articol despre Les Belles Etrangères, in conditiile in care redactia este condusa de personalitati care si-au dedicat opera literaturii romane.)

La fel de surprinzatoare ni s-a parut si invitatia adresata sussemnatului de a vorbi despre Les Belles Etrangères, tot la TVR Cultural, in cadrul emisiunii In vizor (realizata de Maria Terzian Barbu si moderata de Gabriel Rusu). Am fost surprinsi sa vedem cita atentie s-a acordat revistei noastre si articolelor si interviurilor pe care le-am publicat in legatura cu subiectul amintit. Credeam ca eforturile si straruintele noastre nu sint observate (sau sint neglijate voit), mai ales ca in citeva articole am fost destul de critici cu TVR Cultural. Descoperim insa, in doar citeva zile, o consonanta de idei intre Apostrof, TVR Cultural si Observator cultural. Nu vrem sa avem pretentia (absurda) ca noi am dezmortit lucrurile, nu vrem sa primim diplome si distinctii pentru evolutia noastra jurnalistica. Pur si simplu, avem satisfactia sa constatam ca prezenta celor 12 scriitori in Franta a fost un moment de virf in viata noastra culturala, intuit si tratat ca atare in mai multe medii publicistice.

Ar mai fi de remarcat ca tendinta aceasta, de a credita literatura romana, s-a putut observa cu acuitate si la recentul Tirg Gaudeamus, unde Editura Humanitas a propus si provocat trei debuturi in proza. Dupa un an si jumatate de eforturi asidue ale Editurii Polirom de a impune literatura romana prin colectia „Ego. Proza“ (un reprezentant al „noului val“, Florin Lazarescu, este prezent cu un interviu in acest numar al revistei), Editura Humanitas are meritul de a incepe sa riste in literatura romana si de a incerca sa nu-si culeaga slava numai de pe urma brand-rilor Cartarescu sau Plesu.