Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   August   |   Numarul 487   |   „Multe clădiri istorice au fost distruse iresponsabil, pentru profit“

„Multe clădiri istorice au fost distruse iresponsabil, pentru profit“

Dialog cu Maria BERZA

Autor: Andreea RĂSUCEANU | Categoria: Actualitate | 1 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
„Multe clădiri istorice au fost distruse iresponsabil, pentru profit“

În numărul trecut am expus pe larg situaţia străzii Mântuleasa, aflate pe punctul de a fi mutilată de un turn cu 17 etaje, prin decizia Consiliului local al sectorului 3. În acest număr vă prezentăm un interviu cu dna Maria Berza, vicepreşedinte al Fundaţiei Pro Patrimonio, iniţiatoarea proiectului „Mântuleasa - studiu de geografie mitică bucureşteană“, care îşi propune o revalorizare a străzii consacrate de proza lui Mircea Eliade.   

 

Stimată doamnă Maria Berza, sînteţi vicepreşedinte al Fundaţiei Pro Patrimonio, o organizaţie nonguvernamentală a cărei miză o reprezintă conservarea patrimoniului natural şi cultural din România. Numiţi cîteva dintre proiectele pe care le-aţi derulat pînă acum, precum şi rezultatele obţinute în urma acţiunilor dvs.

Trebuie să încep prin a spune că Fundaţia Pro Patrimonio, întemeiată de arhitectul Şerban Cantacuzino, preşedintele său fondator, împlineşte la începutul anului viitor zece ani de activitate, iar eu sînt implicată în proiectele ei din anul 2001; îmi dau seama, privind îndărăt, că am parcurs un drum destul de lung împreună. Scopul principal al Fundaţiei îl reprezintă, desigur, ocrotirea şi conservarea patrimoniului natural şi cultural din România, dar, pe lîngă proiectele concrete, vizibile şi palpabile, de salvare şi restaurare, strategia noastră pe termen lung cuprinde programe de educaţie a copiilor şi tinerilor (concursuri de desen cu premii pe teme de patrimoniu, broşuri de informare, hărţi), participarea, alături de alte organizaţii, la întîlniri, seminarii şi campanii de protejare a unor situri de patrimoniu împotriva acelor proiecte ilegale care le-ar primejdui identitatea sau chiar existenţa (Parcul Carol, Dracula, Cathedral Plaza, Roşia Montană, ca să citez doar cîteva), rapoarte şi expoziţii referitoare la patrimoniul aflat în pericol din România, cu un studiu de caz despre Sinaia, oraş aflat în plină dezarticulare (raport la Cracovia, pentru Grupul de lucru pentru Europa Centrală şi de Est, raport la Stockholm – Congresul Europa Nostra, expoziţie la ICR Londra şi Institutul Cultural Francez). Am încheiat restaurarea şi darea în folosinţă a Casei Golescu din Cîmpulung şi a parcului său dendrologic, precum şi a unei gospodării săseşti din satul Viscri. Au fost restaurate nu numai clădiri, ci a fost prezervat şi dăruit comunităţii locale şi altor vizitatori un mod de viaţă, prin reabilitarea mobilierului original, în cazul Casei Golescu, sau achiziţionarea de mobilier şi alte obiecte decorative autentice, în cazul gospodăriei din Viscri. De asemenea, proiectul DECIDE (Developing Creating Destinations) a vizat Lipscaniul: am publicat trei hărţi diferenţiate ale centrului vechi, însoţite de texte referitoare la istoria zonei, plus o a patra care a imaginat un itinerar cultural (Drumul caravanelor neguţătoreşti, de la Manuc Armeanul la comitele Laurenţiu), pornind din centrul istoric al Bucureştilor, continuînd prin Cîmpulung Muscel, străbătînd Carpaţii şi încheindu-se în Transilvania, la Dealul Frumos – Schoenberg şi Sibiu.
 

În primăvara anului 2009 aţi demarat proiectul „Mântuleasa, studiu de geografie mitică bucureşteană“. Cum v-a venit ideea acestui proiect? De ce aţi ales tocmai zona Mântuleasa – îndeplinea anumite criterii?

Zona Mântuleasa s-a ales de la sine, iar evenimentul care a declanşat totul ţine de miracol. Am citit în numărul trecut o scurtă relatare a dvs despre felul în care s-a născut proiectul, în jurul darului postum făcut de maestrul Vasile Gorduz Bucureştiului, străzii Mântuleasa, nouă, tuturor, un îndemn la reflecţie şi mai cu seamă un îndemn la „ieşirea din interval“. Sub semnul lui Eliade, şi ocrotită de el, s-au petrecut această întîlnire şi promisiunea care a a urmat. Dezvelirea chipului lui Eliade în viziunea maestrului Gorduz, cu severitatea privirii ce caută spre înlăuntru, dar te obligă la un examen de conştiinţă, precizia cu care chintesenţa personalităţii eliadeşti este redată (aşa cum atît de frumos îl descrie Sorin Alexandrescu în Eliade et Cioran –  traducerea în limba română îmi aparţine: „o privire ce vine de departe, sub o frunte concentrată, puternică; obrajii, bărbia cioplită dur, despărţite de o gură subţire, liniară, crispată“), dar cu mesajul elegant şi de neocolit al eternităţii, plasarea ideală în micul scuar de lîngă Biserica Mântuleasa, acea inefabil de frumoasă dimineaţă de primăvară, au condus la acest proiect. Între cei prezenţi am simţit că mitologia străzii Mântuleasa poate contribui, în spiritul lui Eliade, la regăsirea şi recuperarea a ceea ce a fost pierdut sau uitat.

Aşa v-am întîlnit, în acea zi, pe dvs, doctorand în opera lui Mircea Eliade (sub îndrumarea lui Sorin Alexandrescu), cooptată cu un rol important în proiect, urmată, după cîteva zile, de arhitecta Adriana Scripcariu, care are o lucrare de diplomă dedicată străzii Mântuleasa şi a publicat ulterior studii despre zonă, şi de Mioara Lujanschi, şi ea iubitoare şi cunoscătoare a acestui cartier bucureştean. Primarul Neculai Onţanu şi-a arătat disponibilitatea de a sprijini proiectul, ca şi criticul de artă Ruxandra Garofeanu. Am participat la un program de finanţare al Uniunii Arhitecţilor, intitulat „Observator urban“, şi iată că proiectul nostru, primind finanţare, a pornit la drum.
 

Dl arhitect Ştefan Dumitraşcu ne declara, în numărul trecut al revistei, că singura şansă de revitalizare a zonelor istorice este ridicarea de noi construcţii, care să le potenţeze, mai ales cînd arhitectura clădirilor vechi prezintă o valoare „instabilă“. Cum determinăm cînd o zonă istorică merită protejată şi cînd nu merită interesul?

Cînd o treime din Bucureşti a fost distrusă de planul ceauşist de „sistematizare“, nu cred că oraşul mai are nevoie de „potenţare“ prin noi construcţii. Acestea îşi au, fireşte, rostul lor în dezvoltarea unui oraş, dar cu siguranţă nu în sporirea dizarmoniei. Odată ce o zonă are un caracter istoric declarat, clădirile cu o anumită vechime, o valoare arhitecturală (prin stil, calitatea construcţiei sau prestigiul arhitecţilor) ori peisagistică, o valoare culturală sau istorică trebuie să beneficieze obligatoriu de un regim de protecţie.

Orice intervenţie, de la demolare şi pînă la introducerea unor enclave arhitecturale moderne, trebuie chibzuită cu atenţie şi hotărîtă cu consensul tuturor decidenţilor şi ţinînd seama, bineînţeles, de un anumit regim de înălţime şi de ocupare a terenului.

Strada Mântuleasa este, conform Planului Urbanistic Zonal, elaborat de UAIUM în urmă cu 7 ani, zonă protejată, avînd un număr de 12 clădiri considerate monumente istorice. Ce s-ar putea face pentru acestea şi care sînt autorităţile care ar trebui să se implice în salvarea lor?

Depinde în primul rînd de situaţia regimului lor de proprietate. Dacă una sau mai multe dintre ele pot fi achiziţionate de instituţii publice ori companii private, acest lucru nu va fi decît în beneficiul oraşului şi al locuitorilor săi. Ele pot deveni galerii de artă, muzee (în legătură cu aceasta, mă simt obligată să spun că lucrările unor mari artişti, ca Vasile Gorduz, pentru că el ne-a reunit, sau Marcel Chirnoagă, nu sînt expuse nicăieri, ci doar păstrate prin grija familiei sau a prietenilor), cluburi, ateliere pentru artişti, centre culturale sau cu alte destinaţii revitalizatoare.
 

Din păcate, multe clădiri istorice sau care conferă Bucureştilor farmec arhitectural au fost distruse iresponsabil, pentru profituri financiare.

Ce părere aveţi despre ce se întîmplă acum în centrul vechi al Capitalei?

Ceea ce pot să spun cu certitudine este că nu se întîmplă ceea ce ar trebui să se întîmple. Am asistat la prezentarea mai multor planuri de reabilitare, la oferte serioase din partea unor instituţii internaţionale, s-au făcut împrumuturi, dar proiectele nu s-au materializat pînă la urmă, oricum nu într-o formă dătătoare de speranţă în momentul de faţă,  deoarece totul se cufundă într-un soi de lîncezeală informă. De vină este, probabil, lipsa curajului de a crea un plan transparent de la bun început – proiecte, buget, durată, implicarea autorităţilor statului şi a celor locale, implicarea şi informarea comunităţii locale. Mai este şi lipsa onestităţii de a recunoaşte nevoia de sprijin competent şi de a-l solicita, a capacităţii de desprindere de hăţişurile funcţionăreşti ucigătoare de orice coerenţă, elan sau frumuseţe. Încă, după atîţia ani de declaraţii şi de deschideri de şantiere, apoi pe jumătate abandonate, lipsesc voinţa politică şi viziunea. Nu vorbesc de resurse, deşi sîntem în plină criză economică. Resurse se găsesc oricînd, mai cu seamă că  orice investiţie în restaurarea patrimoniului istoric constituie cel mai sigur mijloc al revitalizării şi dezvoltării unei zone, inclusiv crearea unui număr important de locuri de muncă.  Exemple în acest sens sînt destule în toate capitalele şi marile oraşe din Europa Centrală şi de Est, marcate de cenuşiul şi distrugerile comuniste. Nicăieri în această parte a Europei nu se mai poate întîlni un caz ca al Bucureştiului, oraş abandonat afectiv de locuitorii lui. Lipsa coeziunii sociale şi a coerenţei administrative reprezintă una dintre marile cauze ale situaţiei actuale.
 

Eu sper că dl arhitect-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, ne va fi de ajutor în sensul acesta.

Deconspiraţi-ne un singur secret al itinerarului cultural Mântuleasa, aşa cum îl vedeţi dvs şi echipa de cercetători implicaţi în proiect. De ce şi-ar dori un bucureştean să-l parcurgă, chiar dacă zona îi este familiară?

Deoarece documentarea pe teren nu este încheiată şi prin urmare nu am ajuns la o concluzie asupra elementelor finale ale itinerarului, voi spune doar că vor avea loc aici o serie de evenimente culturale – mici spectacole literare, expoziţii stradale, muzică şi alte „motive“ de atracţie. Şi aici sînt pivniţe, de-adevăratelea! Dar vom mai vorbi despre ele...



Articole in legatura
Iniţiativa pentru protejarea patrimoniului construit
Samsarii imobiliari, moştenitorii dictatorului
Etichete:  Maria Berza

Comentarii utilizatori

Arh. Octav DoicescuParcul Jianu - Joi, 13 August 2009, 12:19

Cartierul 'Herastrau' (sauParcul Jianu si nici decum Primaverii) a fost distrus de catre Arhitecti ca B. Ardesoiu si Ciocazan ( IGLOO) . Frumoase vile neoromanesti au disparut , lasand locul unor Bunkere postcomuniste ....Ce n-a facut Ceausescu, o face acum "omul nou" , noul Arhitect frustrat si incompetent.

 
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire