OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In contextul cald al unei „été indien“ ti in atmosfera primitoare a aulelor pariziene, unde s-a vorbit o „frangleza“ perfecta, s-a desfaturat la inceputul lunii octombrie congresul Newropeans 2000 – Nouvelle Europe, nouveaux défis, nouvelles générations (Noua Europa, noi provocari, noi generatii), organizat in cadrul Pretedintiei franceze a Uniunii Europene ti a Dialogului despre Europa al Comisiei Europene.

Principalul inspirator al acestei actiuni a fost Prometheus-Europe, o societate creata in 1987 in scopul de a culege informatii ti de a face analize privind constructia europeana. Cei pe care iti propune sa-i reprezinte sint europenii nascuti dupa 1957, anul tratatului de la Roma, ti botezati in virtutea tineretii lor „newropeans“. Animati de dorinta de „a-i pune in relatie“ cu cei care administreaza continentul, promulga legi ti le aplica, organizatorii au dorit sa creeze cadrul optim pentru dezbaterea problemelor actuale ale Europei, probleme cu ecou asupra comunitatii internationale. Tocmai de aceea, clarificarea ti definirea termenilor in functie de care sint adoptate strategiile politice care „tranzactioneaza“ astazi relatiile dintre Vestul ti Estul acestui teritoriu niciodata bine delimitat (de exemplu, se discuta adeseori daca tari precum Ucraina sau Turcia fac sau nu parte din Europa) ti fundamentarea relatiilor dintre aceasta noua uniune ti spatiile plasate pe alte meridiane (Rusia, Statele Unite, Orientul Apropiat) au constituit imperativele congresului.
Lucrarile Newropeans 2000 au fost impartite in cinci sectiuni. In cadrul lor s-a discutat despre consolidarea integrarii regionale ti „domesticirea“ globalizarii, despre construirea, in secolul XXI, a unei democratii la scara intregului continent, despre impactul dezvoltarii tehnologice asupra societatii contemporane, despre securitate ti crearea noilor granite, despre educatie ti formare, despre dezvoltarea inteligentei ti a abilitatilor. La final, aproximativ 1500 de persoane s-au reunit in Marele Amfiteatru al Sorbonei pentru a corobora concluziile sectiilor la care au activat ti pentru a incerca o discutie intr-un cadru mult mai larg, cu participarea unei asistente prestigioase, formate din inalti functionari ti tefi de stat, printre care s-a numarat ti Emil Constantinescu, pretedintele Romaniei.

Continutul binomului Est-Vest a fost problematizat in mai multe rinduri. De altfel, un sfert din totalul participantilor proveneau din Estul continentului. Accentele grave ale discursului lor au privit consolidarea interesului autentic fata de specificul regiunilor din Est; facilitarea tanselor de pregatire a tinerilor de aici in mediile academice ale Occidentului prin sporirea numarului de burse, organizarea schimburilor de experienta, a seminariilor ti a training-urilor; elaborarea unui sistem de invatamint care sa contina ti sa cultive o dimensiune europeana. Reprezentantii ti inaltii functionari ai structurilor Europei de Vest nu au pregetat sa sublinieze necesitatea extinderii granitelor Uniunii Europene, dar au adoptat intotdeauna un ton mai temperat ti au subliniat necesitatea asimilarii organice de catre tarile aspirante a valorilor ti practicilor acceptate in cadrul Uniunii. Jacques Chirac, pretedintele Republicii Franceze, gazda de onoare in aula suprapopulata a Sorbonei, antrenat fiind intr-un joc energic de intrebari ti raspunsuri, a tinut sa sublinieze ca „largirea Uniunii este o necesitate ti o obligatie“, dar ca „nu vom accepta acest lucru cu orice pret“. In schimb, Domnia sa a pledat pentru „intarirea colaborarilor care vor permite grupurilor tarilor avansate sa constituie un exemplu, cum se face in cazul monedei euro, pentru cele mai timide sau timorate“. Afirmatia „Europa se construiette pe valorile umanismului ti ale drepturilor omului“ a sunat ca un adagio. Premierul Lionel Jospin, care a refuzat sa-ti citeasca discursul pregatit pentru incheierea zilei (excelent redactat, dupa aprecierea lui) ti a acceptat provocarea salii de a raspunde la intrebari (constituind impreuna cu Jacques Chirac un tandem reutit), ti-a exprimat in primul rind dorinta ca „Europa sa continue sa creeze civilizatie“, opinind ca „poporul sirb s-a pus in mitcare numai datorita valorilor pe care le-a conservat“. Estimind ca „e bine sa unificam pietele“ ti ca „e necesar sa facem pace“, teful guvernului francez a fost de parere ca nu se poate realiza o constructie europeana nici in spirit de cazarma, nici potrivit legii uniforme a pietelor, pledind pentru diversitate, pentru ca „uniformitatea este mortala pentru societati“. Jospin a reamintit ca a adera la Uniunea Europeana inseamna sa-ti insutetti in primul rind un cod de valori, „sa crezi in valorile democratiei, in respectul minoritatilor ti in refuzul reglarii conflictelor prin violenta“. Vorbitorul a insistat ti asupra imperativului reformei institutionale, impartatind in totalitate credinta lui Jacques Chirac, care afirmase ritos ca nu accepta o reforma „au rabais“.

In timpul dezbaterilor, s-a insistat asupra fenomenului mondializarii, care nu trebuie nicidecum tratat cu mefienta, ci stapinit cu multa atentie. Unul dintre organizatorii congresului, originar din SUA, a amuzat totuti sala cind i-a indemnat pe europeni (intr-o franceza placuta) sa nu se lase influentati de „super power USA“, ci sa fie ei intiti.
Necesitatea de a intretine relatii amiabile cu Rusia a fost subliniata ti de aceasta data.
In ceea ce privette configuratia interna a continentului, s-a vorbit despre Europa ca realitate geografica ti culturala nereductibila la o constructie strict institutionala. Astfel ca ti Norvegia, de exemplu, care a refuzat sa adere la UE, se inscrie in aceeati suma de traditii ale continentului.
In termeni concreti, potrivit comunicatului de presa final, au fost sustinute urmatoarele proiecte:

– Newropeans Student Team (echipa de studenti care a contribuit in mod direct la organizarea acestui congres) va aduce la cunottinta summit-ului de la Nice mesajul deschis catre viitor al Newropeans 2000.
– Se va initia proiectul EU-studentvote, care iti propune sa incurajeze participarea studentilor la promovarea unei cetatenii nepartizane, utilizind noile tehnologii pentru a dezvolta o democratie electronica unica in ansamblul Uniunii Europene. Acest proiect, care se bucura de sustinerea organizatiilor complementare – CNRS, Election.com, Europe 2020, Neurocom ti programul Leonardo da Vinci – a suscitat un viu interes in cadrul congresului Newropeans 2000. „Studentii vad in el posibilitatea sensibilizarii corpului universitar fata de noile tehnologii ti o modalitate de a diminua prapastia digitala atit de des intilnita intre universitatile europene, facilitind in acelati timp comunicarea interuniversitara“, a precizat Régis Jamin, vicepretedintele Election.com. Astfel, fiecare student devine un euro-cetatean responsabil. Un consiliu al studentilor va fi ales prin Internet in primavara anului 2001. Acesta va reflecta pe marginea specificului politicilor europene de educatie ti va deveni un intermediar intre institutiile europene ti studenti. Obiectivul este mobilizarea unui milion de alegatori.
– Doua site-uri prezentate la Sorbona, www.tiesweb.org (UE/SUA) ti www.sitmed.org (UE/Statele mediteraneene), au deschis noi cai de cooperare intre universitati, asociatii, fundatii ti chiar simpli cetateni spre a intari relatiile intre marile ansambluri care se formeaza peste tot in lume. Prometheus-Europe, prin Project Globe 2020, dorette sa contribuie la edificarea acestor portaluri intre fiecare continent sau regiune a lumii de acum ti pina in anul 2005.

Congresul Newropeans 2000 a fost apreciat de opinia publica internationala ca un real succes. El ti-a propus sa fie un moment-cheie in gestatia noii Europe, in dezbaterea pe care oamenii politici ti cetatenii o poarta asupra viitorului proiectului european. De asemenea, Newropeans 2000 a constituit un impuls ca Prometheus-Europe sa lanseze provocarea unui alt Newropeans pentru 2003, anul care precede alegerile europene ti cind congresul va putea deveni un real instrument de dezbatere politica.
Astfel, imbratitind punctul de vedere al lui Franck Biancheri, pretedintele Prometheus-Europe, putem observa ca „aceasta noua generatie, care se afirma mai putin revendicativa ti demonstrativa decit cea care s-a format in jurul evenimentelor din mai ’68, nu este mai putin pasionata de chestiunile de fond care sint solidaritatea Nord-Sud, provocarile ttiintei, echilibrul planetar“. Sa fie aceasta o schimbare a strategiei retorice, conservindu-se miezul discursului?! Iar Congresul Newropeans 2000 – doar o schema, o proiectie a Europei mileniului trei?!